Primul grup de 30 de refugiaţi eritreeni din tabara Shousha, aflată la graniţa dintre Libia şi Tunisia, a ajuns astăzi la prânz la Centrul de Tranzit de Urgenţă (CTU) de la Timişoara.
UNHCR împreună cu Guvernul României şi OIM au coordonat evacuarea acestui grup în România, unde refugiaţii vor fi găzduiţi maximum şase luni. Potrivit reprezentantului UNHCR în România, Michael Salomons, la finele acestei perioade refugiaţii vor fi relocaţi în Statele Unite. "Eritreenii vor fi adăpostiţi la CTU, unde vor primi asistenţă medicală şi vor urma cursuri de orientare culturală în scopul relocării lor, lunile viitoare, în SUA. În timpul detenţiei din Libia, au fost expuşi unor abuzuri grave, chiar şi torturii, după ce în prealabil fugiseră din Eritreea pentru a evita serviciul militar, care se desfăşoară pe o perioadă nelimitată", a declarat Salmons. "Gardienii ne băteau"
Povestea refugiaţilor care au ajuns la Timişoara este dramatică. Cei care s-au refugiat în Libia au ajuns să fie ameninţaţi de mercenarii sub-saharieni folosiţi de Muammar Gaddafi la înăbuşirea protestelor populare, iar unii au fost închişi pentru că au intrat ilegal în ţară. Unii dintre ei au reuşit să scape şi să ajungă în tabăra UNCHR din Shousha, Tunisia. Este şi cazul lui Daniel Ghebreselasie (26 de ani) ajuns în Libia în urmă cu doi ani. Era student şi, dacă rămânea în Eritreea, ar fi urmat încorporarea pe o perioadă nedeterminată. În Libia a petrecut un an de zile în închisoare după ce a fost prins ca fugar ilegal. "Gardienii ne băteau, nu ni se asigura nici cea mai minimă asistenţă medicală. Şi eu şi alţi refugiaţi cu care eram închis am făcut infecţii ale pielii din cauza condiţiilor mizere de acolo. Pe de altă parte, soldaţii se drogau şi apoi, ca să se distreze veneau şi băteau prizonierii", a povestit refugiatul. Ieri a aflat că în câteva luni va începe o viaţă nouă în Statele Unite şi nu îşi găseşte cuvintele ca să îşi exprime bucuria. "Este mâna lui Dumnezeu, ce pot să spun altceva", conchide Ghebreselasie. Ultimul contact cu familia rămasă în Eritreea l-a avut în urmă cu mai bine de jumătate de an, când a reuşit şi să scape din închisoare de la Tripoli. Iar anul acesta a fugit cu o maşină în Tunisia. "Sunt maşini care duc oamenii peste graniţă. Am reuşit să fug împreună cu câţiva prieteni. Am plătit între 50 şi 60 de dinari libieni fiecare", a mai spus refugiatul.
Probleme cu banii
Prezent la Timişoara pentru a prelua refugiaţii eritreeni, Michael Salomons a mai povestit că instituţia pe care o reprezintă se confruntă însă cu o mare problemă: lipsa fondurilor pentru a interveni în aceste zone. "UNHCR îi este permis să intervină doar dacă avem fondurile necesare, din păcate avem doar 42% din totalul necesar, donaţii de la comunitatea internaţională. Ceea ce înseamnă că dacă nu vom reuşi să angrenăm donatorii în acest sistem, asistenţa noastră va trebui să fie probabil redusă. Fac un apel la adresa tuturor agenţiilor umanitare, suma totală la care ne referim este de 310 milioane de dolari", a spus Michael Salomons.
Recomandările noastre
