În timp ce Institutul de Gastroenterologie de la Iaşi a fost transformat în secţie a altui spital, la Cluj-Napoca, o clinică medicală a devenit institut regional.

În timp ce numeroase spitale au fost închise sau comasate, Clinica Medicală III din Cluj, cu profil de gastroenterologie, a fost transformată, pe 15 aprilie, în Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie "Octavian Fodor".

Directorul institutului, Mihai Mleşniţe, crede că decizia vine ca o recunoaştere a performanţelor medicilor clujeni. "Dorim să ajungem, în trei-patru ani, la realizarea de transplanturi hepatice sau pancreatice", spune directorul Mleşniţe, adăugând că şi-ar dori şi un bloc operator nou, şi o secţie modernă de terapie intensivă.

Bolnavii, obligaţi să renunţe la drepturile lor

Până atunci însă, situaţia de la noul institut nu e roz deloc. Astfel, pacienţii sunt puşi să semneze documente prin care renunţă la drepturile legale, cum ar fi recuperarea cheltuielilor pe medicamente şi materiale sanitare făcute în perioada spitalizării.

"Declar că nu am nicio pretenţie financiară faţă de Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Octavian Fodor, din Cluj-Napoca, şi că nu voi solicita spitalului rambursarea cheltuielilor pe care le-am efectuat. (...) Declar că nu doresc să mă înscriu pe lista de aşteptare pentru efectuarea tratamentelor şi investigaţiilor medicale şi accept să achiziţionez din resurse financiare proprii medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice", se arată într-un astfel de document.

Pacientul care a pus la dispoziţia reporterilor EVZ documentul respectiv susţine că, deşi are cancer la un organ intern şi era vorba despre o urgenţă medicală, a fost obligat să semneze documentul. "Când am ajuns la spital, orice mâncam dădeam imediat afară. Mi-au spus clar că e o urgenţă şi m-au programat la operaţie în foarte scurt timp. Dacă m-ar fi pus pe lista de aşteptare aş fi murit deoarece tumora a blocat duodenul. Am semnat fiind conştient că altfel o să mor", ne-a spus el.

Dificultăţi financiare

În replică, directorul noului institut de gastroenterologie recu noaşte că bolnavii sunt puşi să semneze un astfel de document, dar susţine că nu e vorba despre urgenţe. "Cei care nu vor să aştepte pe lista de aşteptare şi vor să-şi cumpere medicamentele de care au nevoie sunt puşi să semneze. În niciun caz pentru urgenţe medicale", ne-a declarat directorul.

Mihai Mleşniţe a mai spus că sunt probleme financiare şi că pentru buna finanţare a noului Institut de Gastroentereologie şi Hepatologie este nevoie, anual, de 35 de milioane de lei, bani pe care speră să îi primească de la Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii.

Decizie politică

Pe de altă parte, fostul maganer al Institutului de Gastroenterologie din Iaşi, transformat de curând în secţie a Spitalului Judeţean Iaşi, consideră că iniţiativa de la Cluj are un substrat politic.

"Răspunsul e foarte simplu: domnul Boc e din Cluj şi poate or fi fost presiuni. Clinica de la Cluj merita să fie institut, dar merita şi cel de la Iaşi să rămână. Decizia reorganizării unităţii noastre a venit cu 12 ore înainte de emiterea hotărârii de guvern, fără evaluare, fără anunţ, fără un motiv real", spune fostul manager Anca Trifan.

"Accept să achiziţionez din resurse financiare proprii medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice.", DECLARAŢIE SEMNATĂ DE PACIENŢI

EXTREME

Secţii moderne şi saloane fără duş

Proaspăt înfiinţatul Institut de Gastroenterologie şi Hepatologie din Cluj-Napoca poate fi descris drept un spital al extremelor. Astfel, există secţii dotate cu aparatură de performantă şi medici foarte bine pregătiţi, cum ar fi cazul Secţiei de gastroenterolgie, condusă de conf. Marcel Tanţău.

Dar în acelaşi timp există şi secţii medicale unde sunt îngrămădiţi pacienţi suferinzi de diferite boli şi care nu sunt dotate nici măcar cu un duş, cum ar fi cazul Secţiei medicale conduse de prof. dr. Monica Acalovscki. În acest caz, este vorba despre peste 100 de pacienţi, cu hepatită C sau cancer gastric, care sunt obligaţi să meargă la o singură toaletă, unde nu există cabină de duş.

În plus, la noul institut, bolnavii sunt urcaţi la diferite etaje cu ajutorul unui scaun cu rotile adaptat de către brancardieri.