Lipsa de experienţă va fi unul dintre principalele criterii care vor sta la baza disponibilizărilor de la Interne, prevede iniţiativa semnată de ministrul Igaş.
Lipsa de experienţă şi indisciplina sunt principalele criterii care vor sta la baza disponibilizării, în aprilie, a nu mai puţin de 10.000 de funcţionari publici cu statut special (printre care poliţişti, poliţişti de frontieră, jandarmi şi pom pieri) din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Aşa prevede proiectul de lege care reglementează această "măsură de criză", semnat de ministrul Traian Igaş şi contestat de principalele sindicate din Interne.
"Cum poţi să pui semnul egal între lipsa de experienţă şi lipsa de profesionalism? E clar că poliţiştii tineri, care au absolvit acum doi ani şcoala sau Academia de Poliţie, nu pot avea experienţă. Şi atunci vor pleca primii, deşi, în mod corect, disponibilizările ar trebui făcute strict pe criterii de profesionalism", susţin liderii sindicali.
Comisii constituite în fiecare instituţie decid cine pleacă
În plus, potrivit proiectului, listele nominale cu cei care vor părăsi sistemul vor fi alcătuite de comisii formate special la nivelul fiecărui ordonator de credite (Poliţie, Jandarmerie, Poliţie de Frontieră, MAI). Documentul nu specifică însă pe ce criterii vor fi de semnaţi membrii acestor comisii. Şi asta, într-o instituţie în care "domnesc de ani buni nepotismul şi pilele", după cum arată sindicaliştii, care se plâng de faptul că ministrul Igaş refuză consultările cu ei pe marginea actului normativ.
În schimb, pentru a ghida comisiile, ministrul internelor a aşternut pe hârtie câteva "elemente cu rang de principii, care să determine limitele în care pot fi definite criteriile de apreciere". Iar existenţa unei hotărâri ju decă toreşti de condamnare, rămasă definitivă, cu excepţia si tua ţiei în care a intervenit re a bilitarea, şi existenţa unei sancţiuni administrative când s-a dispus înlocuirea răspunderii pe nale sunt doar două dintre "principii".
Acestea sunt urmate de: "existenţa unor antecedente disciplinare, nivelul pregătirii profesionale ra portat la cerinţele postului, rezultatele activităţii profesionale individuale în ultimii trei ani, clasarea «inapt» sau «apt limitat» de către organele medicomilitare, existenţa cumulului pensie salariu, îndeplinirea condiţiilor de vârstă şi situaţia socială".
"Dăm afară, dar nu există nicio analiză legată de reducerea cheltuielilor pe alte domenii, în afara celor cu personalul. În plus, nu există o analiză care să arate că, luând în calcul doar poliţiştii care fac efectiv munca de poliţie - nu şi pe cei de la Clubul Dinamo sau de la Centrul Cultural, Înmatriculări şi Evidenţa Persoanei - avem prea mulţi poliţişti la suta de mii de locuitori", conchide Marin Gruia, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, care reprezintă 50.000 de oameni ai legii.
IMPACT BUGETAR
Economie de 8,2 milioane de lei în 2011
Specialiştii Internelor au estimat şi cuantumul sumelor economisite la bugetul de stat de pe urma acestor disponibilizări. Astfel, în 2011, MAI ar urma să facă economii totale de aproximativ 8,21 milioane de lei, în timp ce anul viitor cheltuielile de personal ar urma să fie reduse cu 61,4 milioane de lei.
Cât priveşte anul 2013, autorităţile au estimat că se vor economisi 63,6 milioane de lei, ajungându-se ca, în 2014, la capitolul "Cheltuieli bugetare legate de personal" să fie înscrisă suma de 65,3 milioane de lei, după cum se precizează în proiectul de act normativ avizat de ministrul Traian Igaş.
ALŢI BANI, ALTĂ REORGANIZARE
Secţiile regionale de poliţie - o idee bună, aplicată târziu
Dacă ministrul Traian Igaş a găsit o soluţie pentru cei care ar urma să părăsească Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), şi anume reconversia profesională, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ideea promovată de şeful Poliţiei, chestorul principal Liviu Popa, de a transforma posturile de poliţie în secţii regionale şi de a face sectorişti din şefii de post. Astfel, pe de o parte, potrivit proiectului de act normativ semnat de Igaş şi care ar urma să fie pus, astăzi, în dezbatere publică pe site-ul MAI, poliţiştii şi jandarmii disponibilizaţi ar urma să primească un ajutor din partea statului şi vor putea urma cursuri de reconversie profesională.
Concret, aceştia vor primi câte o sumă compensatorie similară in demnizaţiei de şomaj, iar Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va trebui să organizeze, în maximum şase luni de la eliberarea lor din funcţii, cursuri de recalificare profesională pentru fiecare dintre cei ră maşi fără locuri de muncă.
În plus, MAI va fi obligat să-i reangajeze dacă va face angajări în următorii doi ani. Iar o altă alternativă ar fi angajarea lor în Poliţia Locală, după cum se mai arată în proiectul de lege.
"Mai e nevoie de resurse"
Pe de altă parte, oficiali ai MAI sunt sceptici în privinţa posibilităţii de a pune în practică, până la începutul lunii mai, intenţia şefului Poliţiei de a reorganiza poliţia rurală.
"De principiu, este o idee bună. E bine ca o secţie regională de poliţie să gestioneze problemele din mai multe localităţi. Oamenii răspund unui singur şef, pot acţiona mai bine atunci când e vorba de un conflict în stradă, vor fi eliminate abuzurile şi, nu în ultimul rând, se va lucra după model european. În toate statele membre ale UE există o astfel de reorganizare. Problema e însă alta: mai avem nevoie de ceva infrastructură şi de ceva resurse pentru a-l pune în aplicare. Şi, când vorbesc despre resurse, mă refer şi la ajutorul Jandarmeriei. Pentru că, în acest moment, fiecare agent de la posturile de poliţie acumulează, în medie, 20-30 de ore suplimentare pe lună, fără să fie remunerat şi fără ca acestea să fie transformate în zile libere. În plus, la capitolul infrastructură, să nu uităm că nu toate lo ca lităţile sunt legate prin şosele asfaltate. Sunt zone în care, ca să ajungi dintr-o localitate în alta pe şosea, trebuie să ocoleşti 15-20 de kilometri. Asta, pentru că există riscul ca, dacă alegi să tai câmpul, să rămâi cu maşina acolo şi să nu mai ajungi niciodată să dai curs apelului primit la 112", a explicat unul dintre şefi de post contactaţi de EVZ.
Şi în opinia liderului sindical Marin Gruia ideea e bună, dar tardivă: "De ce nu s-a aplicat înainte de a intra în criză, când mai aveam ceva resurse, şi înainte de a investi în logarea posturilor de poliţie la baza de date Schengen. Dacă aplicăm acest proiect acum, se vor desfiinţa peste 1.000 de posturi de poliţie. Alţi bani, altă distracţie".