Reforma administrativă este considerată de toți politicienii o necesitate pentru a eficientiza administrația publică. Inclusiv Camera de Comerț a solicitiat politicienilor să inițieze un proiect legislativ.
Un pachet de proiecte legislative, care vor permite redesenarea hărții României a fost depus la Parlament, de USR. Aceste acte normative propun reducerea numărului de judeţe şi de localităţi, dar și reorganizarea Bucureştiului.
Reforma administrativă, în viziunea USR
USR a anunțat că a depus mai multe proiecte de lege pentru modificarea legislației privind împărțirea administrativ-teritorială a României. Reforma administrativ-teritorială prevede reducerea numărului de județe, dar și de localități. De asemenea, autorii au în vedere și reorganizarea Bucureștiului.
„Necesitatea de a reduce numărul de unităţi administrativ-teritoriale rezultă şi din realitatea că 9 din 10 localităţi din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici. România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid”, se arată într-un comunicat USR.
În opinia autorilor, o nouă împărțire administrativ-teritorială va permite economisirea a aproximativ 17 miliarde de lei anual. Banii ar putea fi utilizați pentru construcția de autostrăzi sau spitale regionale. În plus, prin reforma administrativă ar putea fi eficientizate instituțiile publice.
„Reorganizarea teritorială va aduce servicii de calitate în comunitate, mai mulţi bani de investiţii, mai mulţi bani europeni şi lucrări publice făcute cu cap, nu de genul terenurilor de fotbal în pantă. Cred că după 35 de ani în care s-a amânat acest proces, doar pentru interese electorale meschine, a venit timpul ca românii să aleagă o Românie de secol XXI şi nu una organizată după anul 1968”, a declarat deputatul USR Alin Apostol.
Harta București Sursa: Arhiva EVZ
Ce prevede proiectul propus în Parlament
Reforma administrativ-teritorială, propusă de USR propune reorganizarea țării în opt regiuni, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare:
- Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui);
- Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea);
- Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Teleorman);
- Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea);
- Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş);
- Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj);
- Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu);
- Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti şi Ilfov).
Reforma USR propune ca orașele să nu poată avea mai puțin de 20.000 de locuitori. Totodată, comunele, ca unități administrativ-teritoriale, ar trebui să aibă minim 3.000 de locuitori.
„La rândul său, Bucureştiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, Capitala va avea o singură primărie şi mai multe structuri teritoriale care să implementeze şi să urmărească strategia de dezvoltare unitară, aşa cum se întâmplă în multe oraşe europene”, arată USR.
Harta administrativ-teritorială Sursa Foto: Arhiva EVZ
Ce mai prevede reforma propusă
Potrivit autorilor proiectului, numărul localitățolor, forma de organizare și restul detaliilor vor fi stabilite printr-o Strategie de Reorganizare Teritorială. Acest document, care va însoți reforma administrativ-teritorială va fi în sarcina Comisiei Naţionale de Reorganizare Teritorială. Documentul elaborat va trebui adoptat și asumat de Guvern și de Parlament.
Pachetul inițiat de USR mai conține o serie de proiecte legislative referitoare la organizare:
- Reorganizarea ordonatorilor secundari şi terţiari de credite cu un număr mai mic de 25 de angajaţi în direcţii în subordinea ordonatorilor principali de credite. România are un număr excesiv de ordonatori de credite, peste 14.000;
- Creşterea procentelor din impozitul pe venit alocat localităţilor care se comasează voluntar. Astfel, localitățile mici vor fi stimulate să se comaseze din proprie inițiativă;
- Feedback de la cetăţeni pentru activitatea instituţiilor publice, pe modelul feedback-ului oferit de pacienții din spitale. Instituțiile vor fi obligate să afişeze rezultatele pe pagina de internet, în scopul creşterii transparenţei instituţionale;
- Model unitar de afişare a informaţiilor de interes public pe site-urile autorităţilor şi instituţiilor publice. Proiectul are în vedere reforma administrativă, astfel încât informaţiile publice să fie accesibile cetăţenilor;
- Reforma USR mai propune pontaj electronic pentru angajaţii din instituţiile publică, ceea ce presupune digitalizarea pontajului din instituţiile publice.