450 de milioane de euro din credite externe s-ar putea duce pe apa sâmbetei, banii nefiind folosiţi pentru îndepărtarea efectelor inundaţiilor din 2005 şi 2006.

În urma viiturilor puternice din 2005 şi 2006 au fost afectaţi peste 1.000 de kilometri de drum şi mai bine de 250 de poduri, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Pentru refacerea infrastructurii avariate, guvernul a luat cu împrumut de la marile bănci internaţionale sute de milioane de euro. Nu a reuşit însă să-i cheltuiască. Mai bine de 450 de milioane de euro zac încă în conturi în loc să fi fost folosiţi pentru cârpirea podurilor şi a podeţelor afectate sau la turnarea unui covor asfaltic acolo unde acesta a fost măturat de ape.

Mai durează încă 5-6 ani

Potrivit estimărilor Direcţiei de calamităţi din cadrul CNADNR, lucrările pentru refacerea infrastructurii după inundaţiile din 2005-2006 vor mai dura încă 5-6 ani. În 2008, trebuiau finalizate lucrările la 57 de obiective, în valoare totală 250 de milioane de lei. Suma alocată pentru terminarea lucărilor este însă de două ori mai mică. „Degradările avansează. Costurile pentru finalizarea acestor lucrări vor fi din ce în ce mai mari. Nu ar trebui să ne mire dacă sumele stipulate în acordurile de împrumut vor fi depă- şite“, ne-a declarat Cristian Duică, directorul de întreţinere al companiei de drumuri.

Şi inundaţiile din acest an au afectat serios infrastructura. Reparaţiile se vor face de data aceasta cu bani de la buget. Peste 37 de milioane de lei (10,4 milioane de euro) vor fi alocaţi pentru repararea kilometrilor de drum afectaţi şi a podurilor avariate. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a declarat că se aşteaptă ca lucrările de reparaţii pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţiile din acest an să fie finalizate până la începutul lui octombrie.

La un pas de a pierde banii

Două dintre cele mai mari împrumuturi contractate de CNADNR pentru îndepărtarea efectelor calamităţilor de acum trei ani expiră în decembrie. Până în iulie, CNADNR a cheltuit mai puţin de o treime din aceste fonduri. Directorul Cristian Duică ne-a declarat că vina îi aparţine Ministerului Economiei şi Finanţelor, care a alocat în fiecare an bani puţini din conturile pentru refacerea infrastructurii avariate.

CNADNR ar putea pierde astfel aproape 450 de milioane de euro (1,6 miliarde de lei) din împrumuturi externe, sumă destinată refacerii porţiunilor de drumuri şi a podurilor şi podeţelor afectate de inundaţii, deoarece bugetul de stat nu şi-a acoperit partea.

Împrumutul de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), în valoare de circa 484 de milioane de euro (1,7 miliarde de lei), contractat în 2006, a rămas necheltuit în proporţie de 85%. Deşi acordul cu banca a fost semnat în 2005, el a fost ratificat de parlament abia în 2006, astfel că abia în decembrie 2006 au fost alocaţi primii bani din acest împumut, potrivit Silviei Ciobanovschi, şef proiect calamităţi din cadrul companiei de autostrăzi. Lucrurile stau ceva mai bine în cazul împrumutului luat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în valoare de circa 44 de milioane de euro (156 de milioane de lei), din care s-a cheltuit până acum 45%.

ÎNTÂRZIERI

Licitaţii organizate şi de patru ori

Oficialii din cadrul companiei de autostrăzi pun întârzierile şi pe seama licitaţiilor repetate. „Am avut lucrări unde am organizat şi câte patru licitaţii pentru că nu se prezenta nimeni. Asta înseamnă cel puţin un an de întârzieri“, a declarat Cristian Duică, directorul de întreţinere al companiei de drumuri. Potrivit oficialului din cadrul CNADNR, lucrările de reparaţii a infrastructurii avariate de inundaţii nu prezintă interes pentru marile firme de construcţii prezente deja pe piaţa din România.

„Firmele mari îşi împart contractele «grase» de reabilitare şi de construcţie de autostrăzi. Nu se încurcă ei cu lucrări de câteva mii de euro. Firmele mici sunt de obicei cele care lucrează pe astfel de proiecte. Pe ăştia dacă nu i-ai plătit o lună nu mai lucrează. Pur şi simplu nu au capacitatea financiară de a lucra pe banii lor până le achităm noi facturile“, a spus Duică. Oficialii de la CNADNR au declarat că lucrările s-ar fi putut încheia mult mai repede dacă nu primeau banii cu „ţârâita“ de la Ministerul Finanţelor.