Detaliile apar în rechizitoriul procurorilor DNA prin care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea şi fostul şef al DIPI Gheorghe Nicolae au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la această infracţiune, în legătură cu achiziţionarea unui autoturism Audi A8 în valoare de peste 90.000 de euro.

Potrivit documentului citat, în afară de suma cheltuită cu această maşină, fondurile operative ale DIPI se mai „scurgeau” pe telefoane mobile, cadouri, băuturi alcoolice, şeful DIPI exprimându-se că departamentul pe care îl conduce „nu trebuie să stea la coadă”. Într-unul dintre cazuri, un lucrător DIPI a întocmit documente potrivit cărora ar fi recompensat o sursă cu nume de femeie cu „o pereche de pantofi bărbăteşti în valoare de circa 500-600 lei”. „Lucrătorul D.I.P.I. a recunoscut ulterior, în faţa Comisiei de control, că în realitate această sumă de bani nu a servit pentru recompensarea niciunei surse reale, din cunoştinţele lui, practic nu şi-a asumat înmânarea recompensei către vreo sursă, susţinând că nu avea cunoştinţă care a fost destinaţia banilor sau bunurilor corespunzătoare acelei sume de bani”, se arată în documentul citat.

„(…)” a relatat că, aproximativ în luna octombrie 2015, după demisia Guvernului în funcţie şi, în consecinţă, a ministrului OPREA Gabriel, a fost chemat în biroul secretarului de stat NICOLAE Gheorghe, care i-a cerut să găsească de urgenţă o soluţie pentru a proceda la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile din fondurile operative ale D.I.P.I., pentru perioada de sfârşit a anului 2014 şi, respectiv, pentru perioada ianuarie-octombrie 2015. (…) Într-o perioadă de aproximativ două săptămâni, de la demisia Guvernului şi până la nominalizarea noului ministru de Interne, (…), s-a procedat la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile operative ale D.I.P.I., pentru anul 2014, în condiţiile în care exista atât controlul operativ, cât şi controlul financiar, aferent acelei perioade”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

Potrivit documentului citat, s-a procedat la distrugerea documentelor justificative pentru anul 2014, însă distrugerea a fost una selectivă, vizând numai documentele justificative privind cheltuielile operative ale conducerii D.I.P.I.

“În contextul în care s-a pus problema distrugerii documentelor aferente anului 2014, cms. şef „(…..)” l-a informat personal atât pe secretarul de stat NICOLAE Gheorghe, cât şi pe şeful (…..), că ar trebui exceptate de la distrugere acele documente care priveau neregulile menţionate în nota de constatare şi anexa aferentă, pentru anul 2014. A subliniat că exista pericolul de a se interpreta o eventuală distrugere a acelor documente, în scopul de a se acoperi neregulile. NICOLAE Gheorghe şi (…..) au dat curs parţial sugestiei primite, în sensul că nu s-au distrus documentele menţionate în nota de constatare şi anexă, cu excepţia celor efectuate de conducerea D.I.P.I. Aceste ultime documente au fost distruse, în pofida cererii exprese a Comisiei de control al fondurilor operative de a nu se proceda în acest fel. „(…..)”, „(…..)” şi „(…..)”, în calitate de membri ai Comisiei de control operativ, au apreciat ca inoportună distrugerea documentelor justificative într-o perioadă în care se schimba conducerea Ministerului Afacerilor Interne, însă secretarul de stat a insistat în această procedură.

O Comisie de control a descoperit mai multe nereguli privind cheltuirea fondurilor operative a  DIPI pe bunuri care nu aveau legătură cu activitate Deoartamentului sau nu erau necesare. Şeful DIPI Gheorghe Nicolae i-a convocat doi dintre membrii respective Comisii, după program, pentru că nu au fost de accord să îşi modifice raportul.

“Pe parcursul discuţiei, Nicolae Gheorghe a încercat să îi convingă pe membrii comisiei de control că neregulile constatate nu erau reale, fiind doar o interpretare a acestora, neconformă cu realităţile muncii informativ-operative. (…) A exemplificat cu situaţia Diviziunii de (…..), unde erau decontate din fondurile operative achiziţii de telefoane mobile care ulterior au fost date la scădere (…) În concret, Comisia de control constatase că telefoane mobile scumpe, de tipul IPhone 6, au fost date la scădere, în condiţiile în care se susţinea că au fost dezasamblate şi folosite în ansambluri de tip tehnic, necesare activităţii informativ-operative. Comisia de control a apreciat ca fiind nejustificate aceste explicaţii, nefiind raţional să se distrugă un telefon mobil scump, pentru obţinerea unei camere video, în condiţiile în care putea fi achiziţionată direct camera video”, reţin procurorii în rechizitoriu.

În finalul conversaţiei, după ce subsecretarii de stat au părăsit încăperea, secretarul de stat a afirmat că avea cunoştinţă şi de alte situaţii privind cheltuieli din fondurile operative, în afara celor discutate anterior, respectiv bunuri care au fost date unor persoane din Ministerul Afacerilor Interne, fiind ulterior scăzute în urma „consumării” (televizor, canapele, cabină de duş), în scopul rezolvării unor „probleme operative” ale D.I.P.I. “În acest sens, a exemplificat, susţinând că „D.I.P.I. nu trebuie să stea la coadă la (…..) ” ((….. .), referindu-se la obţinerea fondurilor D.I.P.I. în general, nu neapărat cele care vizează fondurile operative”, se arată în rechizitoriul DNA.

Potrivit rechizitoriului, alte sume de bani din fondurile operative ale DIPI s-au cheltuit pe:

  • 40 buc. „Cadou Crăciun Fericit”, 18 buc. „Cadou Datini Româneşti”, 60 buc. „Cadou Crăciun Tradiţional
  • 190 de sticle de băuturi alcoolice (vin spumos, vin, whisky, palincă), 118 băuturi răcoritoare, zeci de pachete de cafea, zahăr, ţigări, felicitări, sacoşe, hârtie şi decoraţiuni, dulciuri, brad tăiat şi ambalat, farfurii şi pahare din plastic, şerveţele, bomboane de pom, carioci.
  • 37 sticle Jidvei Fetească regală, 24 sticle vin Budureasca, 10 sticle şampanie Dorato, 96 platouri cu produse preparate, 111 sticle băuturi răcoritoare, fructe, prăjituri, cafea, ceai, chifle, alune.