Un film cu adevărat eveniment este distribuit astăzi pe DVD împreună cu ziarul „Evenimentul zilei“: „Vălul pictat“, în original „The Painted Veil“, o coproducţie chino-americană recentă, din 2006.
Actorii Edward Norton şi Naomi Watts joacă în „Vălul pictat“, o devastatoare poveste despre dragoste, ură şi sacrificiu, plasată în decorul exotic al Chinei interbelice.
Filmul prezintă două mari staruri: Edward Norton şi Naomi Watts, într-o sfâ- şietoare poveste de dragoste şi ură, plasată în decorul exotic al Chinei interbelice.
„Vălul pictat“ este povestea tulburătoare a frumoasei Kitty Fane, care, în urma unui adulter, este forţată de soţul ei, medic bacteriolog, să-l însoţească într-o zonă afectată de holeră din China. În contact cu suferinţa, cu boala şi cu moartea, eroina suferă o transformare profundă, care o face să-şi reevalueze viaţa şi să înveţe să iubească. Iniţial, rolul lui Kitty Fane trebuia să fie jucat de Nicole Kidman.
„Chimie“ perfectă între Norton şi Watts
Faţă de versiunile mai vechi, cea din 2006 beneficiază, pe lângă superbele peisaje în culori şi pe ecran lat, de un atu forte: prezenţa în rolurile principale a doi actori care sparg ecranul, frâng inimile şi aduc milioane de spectatori în săli.
Inegalabilul Edward Norton este la fel de perfect şi în roluri de o intensă complexitate psihologică („Avocatul diavolului“, „American History X“, „Fight Club“), şi în cele de seducător romantic („Iluzionistul“).
Englezoaica Naomi Watts, o veritabilă bombă sexy, şi-a demonstrat şi talentul actoricesc în filme ca „Mulholland Drive“ (regia David Lynch), „21 de grame“ (regia Alejandro Gonzalez Inarritu), „Funny Games U.S.“ (regia Michael Haneke). Se zvoneş te că, în 2009, Naomi Watts va interpreta rolul principal într-un remake al „Păsărilor“, clasicul lui Alfred Hitchcock, care va fi regizat de Martin Campbell.
Romanul „Vălul pictat“ a apărut prima oară în 1925, iar în româneşte el a fost editat în colecţia „Biblioteca Polirom“, în traducerea lui Andrei Bantaş.
Ne aflăm în Londra anului 1922. După ce descoperă că-l înşală cu un alt bărbat, soţul lui Kitty Fane (Naomi Watts), un cunoscut bacteriolog (Edward Norton), o duce într-un îndepă rtat teritoriu chinez, unde încearcă să combată devastatoarele efecte ale holerei.
Va fi o călătorie iniţiatică, în timpul căreia tânăra femeie va înţelege adevăratul sens al vieţii şi al dragostei şi va ajunge să se descopere pe sine însăşi.
Deşi filmul este în mod cert o ecranizare după Somerset Maugham, pe unii comentatori i-a dus gândul şi spre „Dragostea în vremea holerei“, celebrul roman de mai târziu al lui G.G. Marquez, la rândul lui ecranizat recent, cu Javier Bardem şi Giovanna Mezzogiorno. Motivul este simplu: avem un cuplu, un spaţiu sufocat de suferinţă şi foarte puţină dragoste - toate acestea în vremea holerei. De data aceasta însă, ura şi răzbunarea preced iubirea, povestea pare că se desfăşoară cu sensul inversat.
ECRANIZĂRI
Kitty Fane a fost interpretată şi de Greta Garbo
Filmul, regizat de John Curran, ecranizează un roman scris de William Somerset Maugham (1874-1965), unul dintre cei mai iubiţi şi citiţi autori britanici din toate timpurile („Luna şi doi bani jumate’“, „Robie“, numeroase povestiri). Somerset Maugham era, în anii ’30, cel mai bine plătit autor din lume. Multe dintre scrierile sale au fost ecranizate. Din 1915 până la „Vălul pictat“ din 2006 nu mai puţin de 107 filme fiind inspirate, într-un fel sau altul, din opera sa. Nici romanul „Vălul pictat“, de altfel, nu se află la prima ecranizare. În anul 1934, el a mai fost transpus pe ecran, de regizorul Richard Boleslawski, care a distribuit-o în rolul principal, al seducătoarei Kitty Fane, pe actriţa Greta Garbo, una dintre cele mai mari dive din istoria cinematografului, secundată de Herbert Marshall.
O altă ecranizare, sub titlul „Al şaptelea păcat“ şi cu numele personajelor schimbate (Eleanor Parker şi Bill Travers jucau rolurile cuplului damnat), a ieşit în 1957, începută de Vincente Minnelli şi terminată de Ronald Neame. „Vălul pictat“ a beneficiat de scenariul lui Ron Nyswaner, reputat ca autor al scenariului pentru „Philadelphia“ (1993), care l-a dus la o nominalizare la Premiul Oscar. Ecranizarea şi-a început călătoria în 1995, atunci când Ron Nyswaner a început să-şi caute alt proiect. Zece ani a durat drumul lung al cărţii către marele ecran. Cinci ani înainte de producţie, Norton, scenaristul şi producătorul filmului au lucrat la adaptarea cărţii lui Maugham.