Războiul Sorin Roșca Stănescu – Ion Iliescu. Marea împăcare

În lucrarea ”S.R.S.: “naşul” presei din România în dialog cu Dan Andronic şi Alice Barbu: 49 de ani de presă printre securişti, disidenţi, politicieni, miliardari şi câţiva idealişti”, apărută în 2021, mai găsim câteva amănunte interesante pentru perioada primilor ani postcomunism. Sorin Roșca Stănescu a iscat în epocă un scandal serios prin acuzarea lui Ion Iliescu că ar fi fost agent KGB. ”Nașul” a declanșat un adevărat război pe această temă. De altfel, și azi, SRS este convins că fostul președinte a ”jucat în echipa sovietică”.

Kaghebist, clar

Iată un semnificativ pasaj din cartea menționată, spusele SRS-ului: ”Este 100% adevărat că Ion Iliescu a funcționat ca agent KGB. Există un număr mare de dovezi și de indicii în acest sens. Îți dau, pentru început, un singur exemplu (vorbea cu jurnalistul Dan Andronic). Pe parcursul desfășurării acestui conflict, a acestui război cu Ion Iliescu, mi-a parvenit un document oficial, tipărit în limba rusă. În traducere, cuprindea directivele obligatorii pentru toate statele din Europa Centrală și de Est. În această broșură scrie negru pe alb: nu poate fi șef al unei organizații de tineret în Uniunea Sovietică decât o persoană care este recrutată de KGB”.

Șeful organizației tuturor studenților străini

Conform documentului, logica lui Roșca Stănescu pare infailibilă: ”Nu poate fi un șef de organizație a studenților străini pe teritoriul Uniunii Sovietice decât o persoană recrutată de KGB. Nu poate fi un șef al organizației de tineret într-un stat frățesc decât o persoană recrutată de KGB. Lucrurile erau foarte simple. Iliescu a fost la Moscova și șeful organizației studenților români, și șeful organizației tuturor studenților străini. Iar când s-a întors în țară, a devenit șeful organizației studenților din România. Și apoi șeful UTC”.

Roșca Stănescu mai găsește și alte argumete: ”Lovitura de stat a fost de tip KGB-ist, iar Iliescu i-a adus în anturajul conducerii pe mulți dintre KGB-iști și i-a pus în cele mai importante funcții”.

Marea împăcare. Pacea de la Cotroceni

Cu toate acestea, războiul pornit de SRS avea să se stingă printr-un nesperat gentlemen agreement.

”Cu Ion Iliescu m-am întâlnit, în al doilea mandat al lui, foarte des. Cel puțin o dată pe lună. La Cotroceni.Datorită unui gest pe care l-am făcut. După ce a câștigat alegerile, a invitat directorii din presă la Cotroceni. Toată lumea era curioasă să vadă cum reacționez eu. Când mi-a întins mâna, i-am întors gestul. I-am spus și că din momentul în care electoratul l-a reales, eu închid acest caz cu KGB-ul. Am spus asta în fața tuturor ziariștilor. Cornel Nistorescu a scris un editorial și m-a atacat, acuzându-mă în mod fals că m-am împrietenit cu Ion Iliescu”, spune SRS în interviul pe care i l-a luat Dan Andronic. Dar lucrurile nu s-au oprit aici:

”Ulterior, Ion Iliescu a văzut care e atitudinea mea față de Vadim Tudor și România Mare. A observat că sunt destul de critic și cu Adrian Năstase, cu toate că îmi fusese coleg și aveam o relație bună cu el. De aceea, m-a invitat la Cotroceni pentru o primă discuție. I-am spus despre Corneliu Vadim Tudor că este foarte periculos. I-am demonstrat că dacă nu găsim soluții, care nu pot fi de tip represiv, poate fi și mai periculos. I-am sugerat diverse căi prin care poate fi diminuată influența lui Corneliu Vadim Tudor”.

Știa și Adrian Năstase

În perioadă, Iliescu nu il mai avea la suflet pe Adrian Năstase și chiar i se confesa lui Sorin Roșca Stănescu. ”Aceste întâlniri au devenit frecvente și pe parcursul lor, îl acuza pe Adrian Năstase din ce în ce mai insistent, de acte de corupție. Încerca să afle și de la mine anumite informații despre Năstase. Adevărul este că după întâlnirile cu Iliescu eu mă duceam de fiecare dată și la Adrian Năstase și îl avertizam. Nu a existat nici o întâlnire în care Iliescu să nu aibă un moment emoțional în raport cu mine. Se uita cumva peste umărul meu, niciodată în ochi și mă întreba: “Ce-ai avut domne’ cu mine? De ce m-ai călcat în picioare ? De ce m-ai făcut cârpă KGB-istă ?” Iar eu, la rândul meu, mă uitam peste umărul lui și nu îi răspundeam nimic”, mai dezvăluie gazetarul.