Războiul din Ucraina produce tensiuni în Norvegia. Este vizat cel mai mare fond suveran din lume

Războiul din Ucraina produce tensiuni în Norvegia. Este vizat cel mai mare fond suveran din lumeSursa foto: Ukrinform

Guvernul Norvegiei se confruntă cu presiuni tot mai mari din interior.  Disputa este legată de Fondul Suveran de Investiţii al ţării, în valoare de 1.800 miliarde de dolari. Opoziția cere să se investească în anumite companii din industria de apărare. Tot mai multe voci susțin că interdicția actuală estet „ilogică”  în peisajul actual de securitate, transmite CNBC.

Fondul Global de Pensii al Guvernului Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume, are interdicţie, încă de la începutul anilor 2000, de a investi în companii care produc componente esenţiale pentru arme nucleare.

În conformitate cu ghidurile etice ale fondului, sunt de asemenea excluse investițiile în firme care produc muniții cu dispersie, mine antipersonal şi produse din tutun, printre altele.

Opoziția din Norvegia cere ca legea să se schimbe, ținând cont de situația actuală

Partidul Conservator (de centru-dreapta) din Norvegia susţine că este momentul ca guvernul să ridice interdicţia privind investiţiile în anumite companii de apărare, invocând invazia Rusiei în Ucraina şi reînarmarea semnificativă a unor state precum China, notează News.ro.

„Ne confruntăm cu cea mai gravă criză de securitate de la Al Doilea Război Mondial. Este o nevoie urgentă de investiţii sporite în industria de apărare occidentală. Trebuie să ne protejăm securitatea, dar şi pe cea a aliaţilor noştri”,  a declarat Tina Bru, vicepreşedinta Partidului Conservator, pentru CNBC.

Ea consideră că premierul norvegian Jonas Gahr Støre ar trebui să modifice cadrul etic al fondului suveran. Și asta pentru a se asigura că firmele esenţiale pentru securitatea Occidentului nu sunt excluse de la investiții.

Subiectul va fi dezbătut în Parlamentul Norvegiei

Ministerul norvegian de Finanţe a refuzat să comenteze solicitarea CNBC. A menționat că va răspunde mai întâi unei întrebări similare din partea Parlamentului.

Anterior, fondul a exclus companii precum BAE Systems din Marea Britanie – pentru implicarea în producția de componente nucleare – şi Lockheed Martin din SUA, din cauza fabricării de muniții cu dispersie.

„În întreaga lume occidentală, se achiziționează arme esențiale de la companii care sunt excluse din portofoliul fondului suveran. Este ilogic ca Fondul de Pensii al Norvegiei să nu poată investi în aceleași companii din care statul cumpără echipamente prin bugetul public”,  a adăugat Bru.

Partidul Laburist (de centru-stânga) guvernează în prezent singur. Coaliția a fost destrămata la începutul anului. Alegerile parlamentare sunt programate pentru luna septembrie.

Norvegia, membru fondator NATO, nu face parte din Uniunea Europeană. Însă colaborează strâns cu aceasta prin Spațiul Economic European.

Investițiile în domeniul apărării sunt în creștere pe tot globul

Dezbaterea privind modificarea politicii de investiții a fondului vine într-un moment în care cheltuielile pentru apărare sunt în creștere, iar profiturile companiilor din industrie ating noi maxime, pe fondul riscurilor geopolitice ridicate.

Acțiunile din sectorul apărării au fost în mod tradițional excluse din portofoliile fondurilor ESG. Motivul a ținut de implicațiile etice.  Totuși, în ultimele luni, managerii acestor fonduri au început să accepte tot mai mult ideea de a deține acțiuni ale companiilor de apărare.

Un purtător de cuvânt al Norges Bank Investment Management, care administrează fondul, a refuzat să comenteze apelurile privind revizuirea ghidurilor etice.

Ce rol are fondul suveran din Norvegia

Fondul suveran al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990.  Scopul a fost acela de a investi surplusul generat de sectorul petrolier şi gazier al ţării. În prezent, are plasamente în peste 8.650 de companii din peste 60 de țări.

Deputatul Hans Andreas Limi, din Partidul Progresist (dreapta), a introdus recent un proiect de lege pentru a elimina interdicția privind investițiile în companii implicate în producţia de arme nucleare. A catalogat actualele restricții drept „ipocrite”.

Ida Kassa Johannesen, şefa departamentului ESG comercial al Saxo Bank, a avertizat că Ministerul norvegian de Finanțe nu ar trebui să cedeze presiunilor politice pentru a ridica interdicția.

„Ministerul Finanţelor are responsabilitatea fiduciara de a lua decizii în interesul beneficiarilor fondului. Adică al Norvegiei şi al generațiilor viitoare” a declarat ea pentru CNBC.

 

Ne puteți urmări și pe Google News