Stratificarea incompletă a societăţii, care aduce în acelaşi bloc pensionari şi manageri, naşte dispute pe tema pornirii caloriferelor.
Primele zile mai reci de toamnă împart negreşit, în fiecare an, locatarii din blocuri în două tabere: cei care vor să se dea drumul la căldură şi cei care preferă o haină în plus decât să plătească cu o lună mai devreme scumpa gigacalorie. Anul ăsta, vestea majorării preţului gigacaloriei, de la 107 la 119 lei, a acutizat conflictul. Luptele se dau de regulă la administraţie, unde fiecare încearcă să-şi convingă vecinii în ce poziţie ar trebui să stea maneta care dă drumul sau opreşte gigacaloria pe ţeavă. 85% din blocurile din Bucureş ti erau totuşi, ieri, încălzite. În rest, s-au dovedit mai tari adversarii căldurii, aşa că asociaţiile au cerut regiei de termoficare să nu le dea drumul la vane. În ţară, situaţia e similară, unii vor, alţii nu, iar câteva blocuri încă mai au de reparat ţevi sau calorifere. Pensionarii şi cei care au călduri În blocul M4 PRIM, de pe strada Barajul Sadului din sectorul 3, se dezbătea marţi seara chestiunea repartitoarelor.
„Am decis să ne punem repartitoare pentru că ne certăm în fiecare toamnă pe data la care se începe furnizarea căldurii. Anul trecut, chiar ajunsesem ca în filmele cu proşti: unii se duceau şi dădeau drumul la căldură, alţii mergeau şi o opreau“, povesteşte doamna Ecaterina Părău. La 52 de ani, femeia spune că n-ar fi nici în tabăra celor care vor, nici în cealaltă, dar se gândeşte că în bloc sunt familii cu copii, care vor să aibă căldură.
„Ştiţi cine nu vrea? Pensionarii, că n-au bani, cei care sunt plecaţi, nu stau în bloc, şi cei care au călduri. Păi... ştiţi că stăteam cu geamurile deschise de câtă căldură se dădea anul trecut? De ce s-o plătim degeaba?“, se întreabă doamna Părău care, în final, se decide: „Aş vrea căldură, da’ nu multă!“. Chiar dacă n-are călduri, pensionarul Pavel Nat se declară în categoria celor care preferă să pună o haină în plus, decât să simtă caloriferul dogorind de acum. „Cum să vreau căldură la banii mei? Lasă că încă nu e aşa insuportabil“, zice domnul Pavel. „Da’ şi când ţi-o da acuma guvernu’ 43% la pensie, să te ţii“, îl completează şugubăţ vecinul Nicolae Rusu, şi el pensionar. Rusu s-a dat cu cei care vor căldură, pentru că are soţia bolnavă: „Am o pensie de 623 de lei, dar să ştiţi că la etatea mea încă mai muncesc, ca să pot plăti“. Concluzia o trage administratorul Mihai Deneş, care are doi copii mici şi, sătul de atâta dispută, a decis să-şi pună centrală proprie: „Noi vrem să trăim în capitalism, dar să ne dea degeaba, ca în comunism!“. E contrazis imediat de pensionarul Nat, care îşi aminteşte nostalgic că: „În comunism aveam salarii şi puteam să plătim“. Administratorul simpatizează cu pensionarii de pe scara cu 66 de apartamente a blocului, dar nu înţelege de ce e condamnat să tră- iască la comun cu toate categoriile sociale, într-un sistem ce ar fi trebuit să apună odată cu comunismul. „În toate blocurile pensionarii gândesc cu altă mentalitate. Tot respectul pentru ei, dar eu, de exemplu, mi-aş permite să-mi cumpăr şi lift care să-mi facă masaj când vin seara obosit de la serviciu, dar din păcate media de vârstă a celor care decid soarta blocurilor e mare, pentru că tinerii nu au timp să se implice“, spune Deneş. Sociologul Marius Pieleanu spune că situaţia este cauzată de faptul că pensionarii nu mai cer acelaşi grad de confort ca în vremea în care lucrau, iar banii sunt foarte puţini. O altă explicaţie ar fi aceea că stratificarea societăţii este incompletă, blocurile comuniste fiind împărţite de oameni cu venituri foarte diferite. Cine nu are căldură în Bucureşti Virgil Ramba, directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), a declarat ieri că în Bucureşti numai 25% dintre cele 11.200 de asociaţii de locatari abonate nu beneficiază de serviciile regiei.
„Azi (ieri - n.r.) încălzim 85% din blocuri, 10% ne-au cerut să nu le dăm drumul, iar restul de 5% mai au încă lucrări de reparaţii care se vor finaliza săptă mâna asta“, a promis Ramba. RADET furnizează energie termică la 576.000 de apartamente, adică pentru 1,4 milioane de bucureş teni. Ramba susţine că 52% din blocuri au deja repartitoare de costuri, ceea ce le permite locatarilor să-şi oprească caloriferele din apartament când doresc. INVENŢII ROMÅNEŞTI Cum să păcăleşti repartitorul O posibilă rezolvare a certurilor ar fi montarea repartitoarelor. Deşi nu garantează o economie, repartitoarele dau măcar posibilitatea locatarilor să-şi pornească/oprească încălzirea, după bunul plac. În blocul M4 PRIM soluţia e în plină adoptare, dar, consecvenţi, locatarii nu sunt nici cu asta de acord în unanimitate.
„Din 66 de apartamente, 6 au centrale proprii, iar din restul de 50 câte ar mai fi de montat repartitoare, şapte nu vor, că n-au bani“, explică preşedinta blocului. Parte dintre cei care vor sunt, însă, bănuiţi de şmecherii. Administratorul Deneş ştie din sursă sigură că unii dintre locatari ar fi şpăguit instalatorii firmei de repartitoare să le monteze robineţi pe ţevile de încălzire.
„Ei vor opri căldura de la robineţi, şi schimbă caloriferul cu repartitor cu altul fără, şi consumă căldură fără să plătească. Dar vor plăti mai mult cei care n-au repartitor. Să vedeţi ce scandal iese. Vă spun sigur că firmele de profil au găsit în case şi calorifere cu roţi, sudate, ca să poată fi mai uşor de manevrat“, explică mecanismul administratorul. El zice că citirea repartitoarelor se face prin unde radio, deci nimeni nu merge în casele oamenilor să vadă în ce stare e caloriferul. Administratorul e nemulţumit şi de preţul mare al gigacaloriei, al gazului şi electricităţii şi crede că, dacă românii ar fi uniţi, ar putea să le impună respectul furnizorilor de servicii: „Dacă neam uni toţi bucureştenii şi am opri vanele într-o zi, pe 20 decembrie, de exemplu, să vedeţi ce ar înnebuni RADET, că le-ar plesni toate ţevile şi ar veni a doua zi la noi să negocieze. Dar problema la noi e că nu suntem uniţi, decât în prostie!“ „VREMEA“ ÎNTRE BETOANE Căldură în Râmnicu-Vâlcea, calorifere reci pentru craioveni Dolj. Caloriferele craiovenilor nu se dezmorţiseră încă ieri, deşi în nopţile de sâmbătă, duminică şi luni temperaturile au scăzut sub 10 grade Celsius. Asta în condiţiile în care directorul Regiei de Termoficare, Tatian Tudorache, anunţase că va da drumul agentului termic dacă această condiţie se va îndeplini.
„Trebuie să fim precauţi ca nu cumva să ne trezim, peste câteva zile, cu reclamaţii de la oameni că mor de cald în apartamente şi că le luăm banii degeaba pe căldură, pentru că nu au nevoie de ea, dacă ţinem cont că s-a anunţat încălzirea vremii“, explică decizia Nicolae Degeratu, directorul adjunct al Regiei de Termoficare. Prahova. Dalkia Termo Prahova, societatea care furnizează energie termică în Ploieşti, a încălzit deja 460 de blocuri, la cererea asociaţiilor de proprietari. În schimb, 910 blocuri vor rămâne fără căldură la calorifere şi în zilele următoare deoarece locatarii nu au finalizat lucrările pe care le au de realizat la instalaţiile interioare. Vâlcea. Locuitorii din Râmnicu- Vâlcea beneficiază de căldură în apartamente încă din 20 septembrie. „Şapte zile, populaţia a primit căldură gratis. După 1 octombrie noi suntem pregătiţi de iarnă. Asociaţiile de proprietari care nu doresc căldură pot opri alimentarea de la contoarele de energie termică montate în scara blocului. Până acum, din 500 de asociaţii doar patru nu au dorit căldură“, susţine Ion Cocleţ, directorul CET Govora. Suceava. În jur de 20.000 de suceveni nu au căldură în locuinţe, deşi SC Termica SA Suceava a început să furnizeze agent termic încă de la sfârşitul săptămânii trecute. Directorul SC Termica SA Suceava, Constantin Plăcintă, spune că cei care nu au primit căldură locuiesc în apartamente arondate la şapte puncte termice aflate în programul de reabilitare. La rândul său, primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat că este posibil ca lucrările de termoficare să fie finalizate până la sfârşitul lunii octombrie. Hunedoara. În Deva, doar jumă tate din apartamente sunt racordate la reţeaua de distribuţie a energiei termice, celelalte având centrale proprii. „În punctele termice funcţionează un sistem eficient: dacă temperatura de afară depăşeşte 18 grade Celsius, pompele se opresc automat. Sub această valoare se reglează, tot automatizat, temperatura agentului termic furnizat. Apoi, în cel mult o oră, putem trece de la programul non-stop la cel de furnizare doar pe timpul nopţii“, explică Ioan Cristea, şeful filialei de termoficare din cadrul Termocentralei Mintia. Cluj. Regia autonomă de termoficare (RAT) Cluj-Napoca a început vinerea trecută să furnizeze căldură în cele aproximativ 60.000 de locuinţe conectate la sistemul centralizat. Excepţie fac doar 20 de blocuri din două cartiere clujene, unde se lucrează încă la modernizarea centralelor termice zonale. Bihor. În Oradea, caloriferele s-au încălzit în noaptea de vineri spre sâmbătă, însă nu toţi locatarii de la bloc au fost la fel de încântaţi de faptul că primesc căldură. Cei mai supăraţi că li s-au încălzit caloriferele sunt locuitorii a 23 de blocuri de pe Strada Nufărului. De altfel, autorităţile spun că, odată începută furnizarea căldurii de la CET, fiecare asociaţie de proprietari poate decide dacă porneşte sau nu robinetul la care este racordat blocul.
Recomandările noastre
