Băncile şi clienţii cu credite în derulare poartă un "dialog al surzilor“. Miza e uriaşă: 900 milioane €.

Reglementările care impun băncilor să lege dobânzile practicate la credite de indici interbancari de referinţă ROBOR, EURIBOR sau LIBOR le-au dat clienţilor nemulţumiţi speranţe de reducere a costurilor creditelor. Însă, scopul actului normativ este de a face costurile la credite transparente, nu de a le micşora, scrie revista "Capital".

Pe de-o parte, băncile utilizează interpretarea ANPC referitoare la calcularea noilor marje, care spune că acestea se determină prin scăderea valorii indicilor de referinţă din dobânzile aplicate în prezent la credite.

De cealaltă parte, unii clienţi şi-au citit contractele semnate în urmă cu câţiva ani şi au văzut că marja e de 2,5%. Când banca le propune acceptarea unei marje de 10% sau chiar mai mari peste nivelul ROBOR sau EURIBOR, aceştia sunt indignaţi.

Preţul lipsei de transparenţă

Însă, marja veche era atât de mică pentru că se adăuga la o dobândă internă a băncii, care includea mai multe costuri suportate de instituţie la acordarea unui credit. Majoritatea băncilor au aplicat la creditele acordate în anii anteriori dobânzi care erau calculate în funcţie de evoluţia unei dobânzi interne a băncii, comunicată periodic.

Chiar dacă aceste dobânzi interne depindeau şi de indicii interbancari de referinţă, modul de calcul nu era transparent: nu se ştia dacă dobânda internă a băncii fluctuează în funcţie de EURIBOR la trei luni, la şase luni sau la o altă scadenţă.

Mai important, scăderea indicilor interbancari nu a fost reflectată imediat şi cu aceiaşi paşi de către dobânzile interne ale băncilor, care reprezentau referinţa pentru calcularea celor aplicate la credite.

În consecinţă, ratele plătite de clienţi nu au scăzut.

PĂCĂLELI

Cum se prefac băncile că reduc costul creditelor Comisioanele de risc şi cele de depunere a dosarelor sunt deja istorie. Chiar dacă au dispărut, costurile suportate de clienţi la contractarea unui credit nou nu sunt mai mici decât în urmă cu 5 luni, potrivit "Capital“. Dimpotrivă, câteva bănci au mărit valoarea comisioanelor percepute.

De exemplu, în primăvară, CEC Bank percepea un singur comision în cazul creditelor de nevoi personale: un comision lunar de gestiune în valoare de 0,3% din suma rămasă de rambursat. În prezent, la acest tip de împrumuturi, banca percepe un comision de analiză a dosarului de 2% din valoarea creditului aprobat, iar fosta taxă de gestiune a devenit comision de administrare a creditului, valoarea ei fiind menţinută la acelaşi nivel.

O altă instituţie care a majorat comisioanele percepute clienţilor după apariţia noilor reglementări este ATE Bank. La creditele de consum cu asigurare de deces şi invaliditate, această bancă percepea, în aprilie, un comision de acordare de 3% din valoarea creditului şi un comision lunar de risc de 0,2% aplicat la valoarea sumei pe care clientul o mai avea de rambursat.

Aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie

Banca a redenumit vechile comisioane pentru a respecta noile reglementări, însă le-a şi majorat. Astfel, comisionul de acordare a devenit comision de analiză dosar, dar valoarea lui a crescut de la 3% la 3,5%.

Comisionul de risc de 0,2% a dispărut, însă locul lui a fost luat de o taxă de administrare a creditului de 0,4%. Şi Piraeus Bank a mărit un comision perceput la creditele de consum la care banca acordă şi asigurări pentru riscul de deces şi invaliditate.

Comisionul lunar de administrare la aceste împrumuturi a crescut de la 0,25%, cât era în aprilie, la 0,3%, în prezent, chiar dacă numele lui a rămas acelaşi.

1% din suma rămasă de returnat este valoarea comisionului unic perceput de Alpha Bank pentru serviciile furnizate la cererea clienţilor