NATO a negat întotdeauna că se află într-un conflict direct cu Rusia, deoarece aliații se limitează doar la a ajuta Ucraina pentru a se putea apăra de trupele lui Vladimir Putin. Dar pe măsură ce conflictul se intensifică și veștile proaste se înmulțesc pe câmpul de luptă, apar noi întrebări. Dacă președintele francez Emmanuel Macron a preluat conducerea în abordarea posibilei trimiteri de trupe în Ucraina, Polonia este acum țara care își propune să poată doborî o rachetă rusă dacă se apropie de granițele sale.

Duminica trecută, o rachetă de croazieră rusească a zburat peste spațiul aerian polonez timp de 29 de secunde și acest lucru a făcut Varșovia să-și reconsidere intervenția, atât timp cât are sprijinul restului aliaților și al Ucrainei însăși.

Marţi, viceministrul polonez al Afacerilor Externe, Adrezk Szejna, a declarat la postul național de radio RMF24 că această opțiune este în prezent în studiu. "Acest lucru se poate face doar cu acordul părții ucrainene și ținând cont de consecințele internaționale", a spus politicianul.

După acest incident, ministrul de Externe al țării, Radoslaw Sikorski, l-a contactat pe secretarul general al Alianței, Jens Soltenberg, pentru a-i explica ce s-a întâmplat și i-a amintit de creșterea trupelor Alianței pe flancul estic, inclusiv în Polonia.

Incidente cu rachete

Până acum, țările aliate au fost precaute în a oferi orice răspuns care ar putea fi interpretat ca o intervenție directă în conflict, au exclus intrarea Ucrainei în NATO sau impunerea unei zone de excludere a zborului, așa cum a cerut în mod repetat Kievul de la începutul invaziei ruse, scrie larazon.es.

Nu este prima dată când au loc incidente de acest tip și, până acum, nu au escaladat. În decembrie, Polonia a mai raportat că o rachetă aeriană a intrat în spațiul său aerian pentru câteva minute înainte de a se îndrepta spre Ucraina. Tot în decembrie 2022, o altă rachetă de croazieră rusă, echipată pentru a transporta focoase nucleare, a căzut pe teritoriul polonez fără ca nimeni să o poată detecta. Un trecător a găsit rămășițele ei luni mai târziu în timp ce se plimba printr-o pădure de lângă Bidgoszcz.

Cel mai grav eveniment de până acum a avut loc în noiembrie 2022, când două persoane au murit în urma căderii unei rachete antiaeriene în orașul polonez Przewodow, în apropiere de granița cu Ucraina. Deși Kievul a asigurat că era o armă rusească, atât aliații, cât și Varșovia au asigurat că a fost vorba despre o rachetă ucraineană lansată din greșeală pentru a respinge atacurile Moscovei. În acest fel, a fost evitată o escaladare militară cu consecințe imprevizibile. Până acum, acesta a fost maximul. Luciditate și reținere.

O retorică războinică pe scena internațională

Însă lucrurile se pot schimba în viitor dacă se va produce un alt incident de acest tip și armatei poloneze îi este clar că obiectivul este să intre pe teritoriul său. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a explicat că toate sistemele antiaeriene au fost activate și că racheta ar fi putut fi doborâtă. Potrivit lui Szejha, ​​Moscova știa că "dacă racheta ar ajunge mai departe în Polonia, ar fi doborâtă. Ar fi un contraatac".

În ultimele săptămâni am asistat la o retorică războinică pe scena internațională. Pe măsură ce conflictul intră în al treilea an, iar ofensiva rusă nu a avut efectele scontate, consensul european este că sprijinul pentru Kiev nu poate scădea. Dacă Putin câștigă acest război și nu este oprit acum, în câțiva ani poate avea loc invadarea unei alte ţări de pe teritoriu Alianței de către o altă țară, fapt care ar forța activarea clauzei de apărare reciprocă unul pentru toți și toţi pentru unul. "Amenințarea cu războiul poate să nu fie iminentă, dar nu este imposibilă", a spus președinta executivului comunitar, Ursula von de Leyen, la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în luna februarie, în timp ce alți lideri, precum premierul eston Kaya Kallas, au avertizat că "pentru a evita al treilea război mondial, Rusia trebuie să piardă".

NATO consideră că nu există pericolul pe termen scurt ca Rusia să invadeze alte țări

În ciuda acestui ton de alertă în crescendo, NATO consideră că nu există pericolul pe termen scurt ca Rusia să invadeze alte țări - chiar acum Putin are nevoie de toate trupele sale în Ucraina - și că amenințarea nucleară nu a crescut în ultimii ani.

Acest ton de urgență nu este împărtășit de toți membrii Alianței. Președintele Guvernului Spaniei, Pedro Sánchez, a asigurat săptămâna trecută, după summitul european, că "nu poți vorbi cu uşurinţă despre al treilea război mondial și nici nu poți transmite mesaje care îngrijorează în mod evident cetățenii", în timp ce surse diplomatice asigură că sintagma "economie de război" nu contribuie decât la "denaturarea realităţii". (Traducerea-Rador)