Mai mulți lideri ai statelor Uniunii Europene își reafirmă susținerea și sprijinul pentru Ucraina, în cadrul unei reuniuni care se va desfășura la Paris, luni. Volodimir Zelenski va participa printr-un sistem de videoconferință.
Război în Ucraina, ziua 733. În jur de 20 de şefi de stat şi de guvern, majoritatea din Uniunea Europeană, se vor reuni la Paris pentru a-şi reafirma unitatea şi sprijinul pentru Ucraina.
Război în Ucraina, ziua 733, reuniune la Paris
În jur de 20 de şefi de stat şi de guvern, majoritatea din Uniunea Europeană, se vor reuni la Paris pentru a-şi reafirma unitatea şi sprijinul pentru Ucraina. Reuniunea vine într-un moment dificil, după doi ani de război istovitor cu Rusia, transmite AFP. Întrevederea, la Palatul Elysée, va fi deschisă printr-o intervenţie prin videoconferinţă de Volodimir Zelenski.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban va lipsi. În schimb, premierul slovac Robert Fico va fi la Paris. Cele două ţări sunt cele mai reticente din UE faţă de Ucraina. Vor participa de asemenea reprezentanţi din SUA şi Canada, precum şi şeful diplomaţiei britanice, David Cameron. Scopul este de a „remobiliza şi examina toate mijloacele de a susţine eficace Ucraina”, indică Palatul Elysée.
„Este vorba despre a contrazice impresia că lucrurile sunt pe cale să se destrame, de a reafirma că nu suntem obosiţi şi că suntem determinaţi să oprim invazia rusă. Vrem să-i trimitem un mesaj foarte clar lui Putin că nu va învinge în Ucraina”, insistă preşedinţia franceză.
Nu sunt prevăzute anunțuri cu privire la ajutoare pentru Ucraina, dar participanţii vor examina mijloace de „a face mai bine şi în mod mai decisiv”. Kievul a afirmat că jumătate dintre armele occidentale promise sunt livrate cu întârziere. Germania, Franţa şi Italia au semnat acorduri de securitate bilaterale cu Ucraina în ultimele săptămâni. UE are dificultăţi serioase în a-şi respecta angajamentele, mai ales în ce priveşte livrarea de obuze.
Ucraina are în plan o nouă contraofensivă
Armata ucraineană pregătește o nouă contraofensivă împotriva Rusiei. Anunțul a fost făcut de președintele Volodimir Zelenski, precizând însă că nu poate dezvălui public detalii, relatează Reuters. Trupele Kievului au desfășurat o contraofensivă anul trecut, dar nu au reușit să străpungă liniile de apărare ale trupelor rusești.
„Există un plan (pentru o contraofensivă), planul este clar, nu vă pot spune detaliile”, a declarat Volodimir Zelenski.
El a precizat că remanierea militară majoră efectuată la începutul acestei luni, în urma căreia șeful armatei ucrainene a fost înlocuit, are legătură cu noul plan de acțiune pe câmpul de luptă. El declarase anterior că planurile Kievului de a desfășura o contraofensivă anul trecut au fost scurse și au ajuns „pe un birou de la Kremlin” înainte chiar ca operațiunea să fi început.
„Acest plan este legat de schimbarea managementului, sunt schimbări corespunzătoare”. De altfel, „mai multe planuri vor fi pregătite, din cauza unei scurgeri de informații”, a mai declarat Zelenski.
Război în Ucraina, ziua 733. Câți soldați a pierdut Kievul
Aproximativ 31.000 de soldați ucraineni au fost uciși în războiul declanșat de Rusia, a afirmat Volodimir Zelenski, duminică, în cadrul unui forum la Kiev, intitulat „Ucraina. Anul 2024”, relatează The Kyiv Independent.
„Fiecare persoană este o pierdere uriașă pentru noi. 31.000 de soldați ucraineni au murit în acest război. Este foarte dureros pentru noi”, a declarat Zelenski.
Este pentru prima dată când Volodimir Zelenski menționează public, de la începutul invaziei ruse, un bilanț al soldaților ucraineni uciși. Administrația de la Kiev a păstrat până acum un secret strict asupra numărului de victime în timpul războiului. Zelenski nu a clarificat însă dacă numărul acoperă toți cei zece ani de război sau doar ultimii doi ani ai invaziei la scară largă.
Președintele ucrainean a mai afirmat că 180.000 de soldați ruși au fost uciși în război și că, în total și cei răniți, Rusia a suferit 500.000 de pierderi.
Armata rusă execută prizonieri ucraineni
Trupele ruse au ucis cel puţin şapte soldaţi ucraineni care s-au predat ca prizonieri de război în apropiere de Bahmut, la 24 februarie. Este un raport făcut de Comisarul însărcinat cu drepturile omului în Parlamentul Ucrainei, Dmitro Lubineţ.
„În imaginile video pe care am reuşit să le obţinem, este evident că soldaţii ucraineni se predau ca prizonieri de război: Mâinile lor erau ridicate în aer, indicând că erau neînarmaţi şi nu reprezentau nicio ameninţare. Trupele ruse ar fi trebuit să îi ia ca prizonieri, dar în schimb i-au executat fără milă”, a scris Lubineţ pe Telegram.
Deşi numărul exact al ucrainenilor executaţi de ruşi nu este cunoscut, se crede că este vorba de cel puţin şapte. Oficialul a adăugat că aceştia erau militari ai Forţelor Armate ucrainene. De asemenea, Lubineţ a anunţat că a stabilit deja unitatea militară a trupelor ruseşti care se află în spatele execuţiei. Uciderea prizonierilor de război reprezintă o încălcare a Convenţiei de la Geneva şi constituie o crimă de război.
„Acest incident trebuie să fie documentat ca fiind încă o încălcare a dreptului umanitar internaţional de către Rusia", a scris Lubineţ. "Voi trimite imediat scrisori oficiale la ONU şi la Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, îndemnându-i să documenteze şi să recunoască public faptul că militarii ruşi ucid prizonieri de război ucraineni”, a spus oficialul ucrainean.
Aleksandr Lukașenko.Sursa foto: Arhiva EVZ
Lukașenko mai vrea un mandat în Belarus
Aleksander Lukașenko a anunțat că intenționează să candideze din nou la alegerile prezidențiale din 2025. El le-a spus jurnaliştilor acest lucru la secţia de votare din Minsk, după ce a votat la alegerilor locale şi pentru camera inferioară a parlamentului.
„Merg, mă duc, mă duc. Spune-le că plec! Și cu cât situația va fi mai dificilă, cu atât mai activ vor agita societatea noastră, inclusiv pe tine. Pentru mine, credeți-mă, acest lucru este foarte important - nicio persoană, un președinte responsabil nu își va abandona oamenii care l-au urmat în luptă. Cu cât te stresează mai mult pe tine, pe mine și societatea, cu atât voi merge mai repede la aceste alegeri. Nu vă faceți griji, vom face ceea ce este necesar pentru Belarus”, a declarat Lukașenko, citat de agenția de stat Belta.
Aleksander Lukașenko a adăugat că „nicăieri în lume nu există alegeri atât de deschise, oneste, cu principii ca în Belarus”. El a mai adăugat că „va fi dificil de răsturnat guvernul din Belarus chiar și în cel mai radical mod”. Aleksandr Lukașenko este la putere de 30 de ani. După alegerile prezidențiale din 2020, opoziția din Belarus nu a recunoscut rezultatele votului, susținând falsificări masive.