Rusia a lansat sâmbătă mai multe atacuri cu rachete care au lovit mai multe zone rezidențiale din Ucraina și au făcut victime printre civili. Secretarul general al NATO a anunațat că sprijinul militar pentru armata de la Kiev va continua, dar că nu vor fi livrate bombe cu fragmentație sau arme incendiare cu fosfor. SUA acuză în premieră Rusia de crime de război.
Rusia a lansat sâmbătă 16 atacuri cu rachete asupra Ucrainei. Potrivit Satului Major al armatei ucrainene, în urma raidurilor aeriene mai multe clădiri rezidențiale au fost lovite, o persoană a murit și mai mulți civili au fost răniți.
„Inamicul îşi concentrează principalele eforturi pe desfăşurarea de acţiuni ofensive în direcţiile Kupiansk, Liman, Bahmut, Avdiivka şi Shakhtarsk. Ca urmare, există pagube la clădirile rezidenţiale şi victime în rândul populaţiei civile”, se arată într-o postare pe Facebook a Statului Major al armatei ucrainene.
Armata rusă a capturat satul Grianikovka, din regiunea Harkov, în direcţia Kupiansk, a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov, relatează agenția Tass.
Rusia a lansat sâmbătă și patru rachete de croazieră din Marea Neagră împotriva Ucrainei, a declarat comandamentul forţelor aeriene ale Forţelor Armate ale Ucrainei pe Telegram. „Pe 18 februarie, forţele de ocupaţie ruse au lansat patru rachete de croazieră de tip Kalibr împotriva Ucrainei din zona Mării Negre. Două rachete au fost interceptate de apărarea antiaeriană”, au anunțat autoritățile de la Kiev.
Miniştrii de Externe ai țărilor membre G7, reuniţi în marja conferinţei de securitate de la München, „au condamnat continuarea confiscării şi militarizării centralei nucleare Zaporojie de către Rusia şi au cerut retragerea imediată a forţelor şi personalului rus“, potrivit Agerpres.
Solicitări respinse
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament, relatează DPA.
„NATO nici nu a recomandat, nici nu a furnizat aceste tipuri de arme. Noi livrăm artilerie şi alte tipuri de arme, dar nu bombe cu fragmentaţie'', a declarat Stoltenberg, pentru postul RTL/ntv la Conferinţa de securitate de la Munchen.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu /EEC
Jens Stoltenberg a mai declarat că NATO va sprijini în continuare Ucraina, deoarece Putin nu trebuie să câștige acest război. „Unii sunt îngrijoraţi că sprijinul nostru pentru Ucraina riscă să ducă la escaladare. Dar riscul cel mai mare este dacă Putin câştigă, întrucât lumea ar deveni mai periculoasă şi Occidentul mai vulnerabil. În acest scenariu preşedintele rus şi alţi lideri autoritari vor crede că pot folosi forţa pentru a obţine ceea ce doresc“, a mai declarat Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a mai spus și că aliaţii Ucrainei trebuie să îi livreze acesteia ceea ce are nevoie pentru a câştiga şi pentru a se afirma ca o naţiune suverană în Europa, potrivit Agerpres.
SUA acuză Rusia de crime de război
SUA a acuzat pentru prima dată Rusia de comiterea unor '„crime împotriva umanităţii''. În cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, Kamala Harris, vicepreședinta Statelor Unite a enumerat infracţiunile atribuite Rusiei, printre care: bombardamentele sistematice împotriva civililor şi infrastructurii esenţiale, cazurile de tortură şi violurile atribuite soldaţilor ruşi, deportările de cetăţeni ucraineni în Rusia, inclusiv separarea a mii de copii de familiile lor.
„Noi am examinat probele, cunoaştem normele juridice şi nu există niciun dubiu: acestea sunt crime contra umanităţii. Şi le spun tuturor celor care au comis aceste crime şi superiorilor sau complicilor lor: veţi fi traşi la răspundere'', a declarat Kamala Harris.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, SUA au documentat peste 30.600 de cazuri de crime de război comise de către forţele ruse, precizează Departamentul de Stat american, potrivit Agerpres.