Război în Ucraina, ziua 331. Întâlnire crucială la baza militară Ramstein. Statele occidentale decid noi ajutoare militare pentru Ucraina. Rusia amenință NATO și UE. Video

Sursa foto. Twitter

O nouă zi de război, cea de-a 331 începe în așteptarea unei întâlniri extrem de importante pentru Ucraina. Liderii statelor NATO se reunesc la baza americană Ramstein din Germania pentru a stabili ce ajutore militare vor fi livrate Kievului pentru a face față Rusiei. Germania se opune trimiterii de tancuri Leopard, unele dintre cele mai puternice arme moderne, în Ucraina. Mai mult, Berlinul refuză să acorde permisiunea de a trimite astfel de tancuri altor state care le dețin. Tot vineri este așteptat un anunț din partea administrației americane referitor la un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei.

Ucraina a pledat în fața statelor occidentale pentru a primi tancuri moderne, grele, pe care să le opună Rusiei, pe front. În acest context, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, urmează să discute, În Germania, cu noul ministru al Apărării, Boris Pistorius, dar și cu oficiali din statele aliate despre livrările de armament pentru Ucraina.  Întâlnirea este programată la baza militară Ramstein.

Miza sunt tancurile germane Leopard 2 pe care Berlinul refuză să le trimită în Ucraina, în ciuda solicitărilor formulate de mai multe state. Mai mult, Germania se opune și altor state care dețin astfel de vehicule să le transfere.

De altfel, înaintea întrevederii, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a arătat pesimist în privința obținerii permisiunii germane pentru transferul tancurilor Leopard către Ucraina

El a declarat că este „moderat pesimist” în legătură cu faptul că Germania va acorda altor țări permisiunea de a reexporta tancuri Leopard 2 către Ucraina.

„Sunt moderat sceptic, moderat pesimist, pentru că germanii se apără împotriva acestui lucru așa cum se apără diavolul împotriva apei sfințite”, a declarat Mateusz Morawiecki, potrivit Al Jazeera.

Ucraina cere tancuri grele pentru front

Mai multe state, între care Polonia și Danemarca, care dețin blindate Leopard 2 au declarat că vor să trimită o parte dintre acestea în Ucraina pentru a face față în război. Berlinul a fost reticent în a aproba furnizarea de tancuri fabricate în Germania, pentru a evita o escaladare cu Moscova.

„Facem cât de multă presiune politică, cât putem, dar cel mai important este că presiunea noastră se bazează pe argumente solide. Curajul războinicilor noștri și motivația poporului ucrainean nu sunt suficiente împotriva miilor de tancuri ale Federației Ruse”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Zelenski a mai spus că Ucraina analizează și alte căi pentru a obține tancuri, inclusiv producția internă, dar a adăugat că nu vrea să cedeze prea mult Rusiei.

„Timpul și viteza sunt importante. Fiecare minut înseamnă o viață umană. Cu cât mai repede reușim să ne eliberăm teritoriul, cu cât mai repede devenim mai puternici, cu atât mai multe vieți ale cetățenilor noștri vor fi cruțate”, a mai spus el.

Mai multe state NATO cer intensificarea ajutorului

Un grup de 11 ţări membre ale NATO, au semnat, în Estonia, o declarație comună, „Angajamentul de la Tallinn”, prin care cer și altor state să-și intensifice ajutorul pentru armata ucraineană, în special cu tancuri şi armament greu, relatează Reuters.

Până acum, Marea Britanie a confirmat că va trimite un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei, care va conține inclusiv 14 tancuri Challenger 2, obuziere, muniţii, blindate, drone, rachete ghidate şi antiaeriene. Ministrul Apărării Ben Wallace a declarat în Estonia că acest ajutor va fi suplimentat cu încă 600 de rachete Brimstone.

„Pot spune că vom trimite alte 600 de rachete Brimstone în teatrul de operaţiuni, care vor fi incredibil de importante pentru a ajuta Ucraina să domine pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul britanic al apărării.

Comandantul suprem al forţelor aliate în Europa, Christopher Cavoli, a declarat că tancurile occidentale „nu sunt o soluţie miracol” pentru Ucraina împotriva Rusiei. El a făcut aceste declarații la încheierea unei reuniuni a şefilor militari ai NATO la Bruxelles.

„Nu există un sistem de arme anume care să fie o soluţie miracol. Este necesar un echilibru între toate sistemele. Dar este clar că tehnologia modernă occidentală depăşeşte tehnologia rusă”, a spus generalul american Christopher Cavoli.

Sursă: Ognjen Stevanovic | Dreamstime.com

Rusia amenință UE și NATO

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va face tot posibilul pentru a „trezi la realitate” Uniunea Europeană şi NATO. El acuză Occidentul că dorește să slăbească și să învingă Rusia, conform agenției de presă Reuters.

Comentariile sale au venit după ce fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO că o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea duce la declanşarea unui război nuclear. La aproape 11 luni de la invadarea Ucrainei, Rusia prezintă din ce în ce mai mult acest război ca pe o luptă existenţială cu Occidentul.

Serghei Lavrov a declarat că Rusia va încerca să-i dezobişnuiască pe politicienii occidentali de atitudinea lor „încrezută” şi „colonială” faţă de țara sa.

„Sperăm că se va produce o trezire la realitate. Vom face tot ce ne stă în putere astfel încât colegii noştri din NATO şi UE să-şi revină cât mai curând posibil”, a spus Lavrov.

Rusia și Belarus desfășoară exerciţii militare comune

Serghei Lavrov a făcut aceste declarații în cursul unei vizite pe care a desfășurat-o în Belarus, aliatul cel mai apropiat al Moscovei. Cele două state organizează exerciţii aeriene în această săptămână. Este o parte a unei serii lungi de activităţi militare comune ce au stârnit îngrijorarea Ucrainei. La Kiev sunt temeri că Vladimir Putin ar putea să încerce să atragă Belarus în război de partea Rusiei.

„Avem o poziţie comună cu privire la obiectivele care trebuie atinse şi cum să ne asigurăm că nici Rusia şi nici Belarus nu sunt ameninţate de vecinii noştri - fie că este vorba de Ucraina sau de oricine altcineva”, a afirmat Lavrov după întâlnirea cu dictatorul Aleksandr Lukaşenko.

Exerciţiile aeriene comune urmează să se desfăşoare până la 1 februarie, utilizând toate aeroporturile militare din Belarus, care susţine că aplicaţiile au un caracter pur defensiv.

Pe de altă parte, Ucraina a avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile atacuri dinspre teritoriul Belarusului. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că forţele ucrainene trebuie să fie pregătite la frontieră.

sursa foto. Twitter

Sisteme antiaeriene pe acoperișurile Moscovei

Autoritățile ruse au amplasat pe acoperișurile unor clădiri înalte din Moscova sisteme de apărare antiaeriană Panțîr-S. Imaginile cu aceste lucrări militare au apărut pe rețelele de socializare. În imagini foto și video apărute pe rețelele de socializare poate fi observată o macara care se pregătește să ridice pe acoperișul unei clădiri mai înalte de pe o stradă din zona centrală, în apropierea de Piața Roșie.

Un astfel de sistem antirachetă a fost amplasat pe sediului Ministerului Apărării, potrivit informațiilor din mediul online. Deocamdată nu se cunoaște motivul care a dus la o astfel de decizie. Pare că oficialii ruși se tem de o posibilă lovitură asupra orașului și își iau măsuri de prevedere.

Sistemul antiaerian Panţîr-S este unul dintre cele mai moderne tipuri de armament din dotarea forțelor rusești. Este un sistem mobil, pe roți, autonom, cu propriu radar care se bazează pe tunuri cu cadență mare de tragere și pe rachete pentru interceptarea țintelor aeriene.

Principalele rachete sol-aer ale sistemului au o rază medie de 20-40 de kilometri. Sistemul Panțîr a fost proiectat pentru apărarea unor instalații militare, industriale sau administrative față de atacurile aeriene care folosesc muniții de precizie.