Opinii EVZ
Je vous ai compris! Raportul Juncker: cum va arăta Uniunea Europeană a cetățenilor și a statelor. Pulsul planetei
La 5 iunie 1958, Generalul Charles de Gaulle a susținut un discurs fulminant la Alger care avea drept motto și deschidere ideea că V-am înțeles! Eu conducător(de Gaulle revenise la putere) anunță poporul, cetățenii din piața din fața sa că i-a înțeles, le-a înțeles mesajul și-și ajustează politica după cele dorite de piață, după vrerea poporului, chiar dacă dorința cetățenilor nu e neapărat în interesul său, în favoarea sa.
E o mostră de înțelegere care a făcut ca, la un alt punct în timp, generalul, erou al rezistenței și a celui de-al Doilea Război Mondial purtat de Franța în exil, s-a retras de la conducerea statului francez.
Am urmărit discursul lui Jean Claude Juncker de acum două zile, celebra prezentare a stării Uniunii Europene. Evident că mediile românești au reținut referirile la țara noastră, nevoia de a fi primiți repede, alături de Bulgaria, în Schengen, dar și conferința pentru viitorul Europei de la Sibiu (elemente convenite, probabil, la ultima vizită a Președintelui Comisiei Europene în România și un omagiu la adresa Președintelui României, Klaus Johannis, fost primar de Sibiu). Eu cred că discursul de miercuri a avut ca temă dominantă și putea fi rezumat cu aceeași frază celebră a lui De Gaulle, Je vous ai compris!
Prezentarea este evident rezultatul acțiunii minuțioase a întregii Comisii Europene, a întregii birocrații, a tuturor „nealeșilor” – așa cum îi numea o celebră carte ce contesta legitimitatea conducerii structurii de decizie a post-modernei Uniuni Europene de la Bruxelles. E rezultatul unei experiențe și a unei munci profunde care e de salutat. Și prezentarea conține multiple elemente prin care eșafodajul de la Bruxelles spune, folosind momentul Președintelui Juncker, că a înțeles criticile succesive, în timp ce referirea sa la valori reflectă această înțelegere. Solidaritatea, egalitatea reală în drepturi, manifestarea Europei la toate nivelurile și pe tot cuprinsul teritoriului statelor membre ale UE, cu egală deferență a autorității europene și a celorlalți cetățeni față ce cei din extremele teritoriului european, sunt elemente de notat.
Solidaritate, egalitate, statul de drept ca referențial absolut și înlocuirea forței brute cu forța dreptului și a dreptății, e marea realizare a Europei istorice, a primei jumătăți de secol european comun și pașnic. De acum, construcția trebuie să meargă înainte în integrarea cu ministru european al Economiei și Finanțelor, cu autoritatea europeană în materie de piață a muncii, cu elemente de politică externă decise prin majoritate calificată nu prin consens/unanimitate, un grup comun de intelligence și schimb de informații pentru contracararea amenințărilor directe, plus asumarea clară a valorilor democrației liberale în Europa. Și fără un parlament al zonei euro, care divide, nu reunește solidar pe toți în Europa cu o singură viteză. Asumări la care subscriu pe deplin, sunt parte a istoriei și a conținutului direct al idealurilor pentru care România a intrat în UE. Chiar și ideea banală a calității comune a produselor pe tot cuprinsul uniunii sau valoarea egală a muncii prestate pe teritoriul European e de salutat.
Mi s-a părut interesantă și propunerea de reformă instituțională, care însă nu sunt sigur că nu reclama modificarea Tratatelor: „Europa ar funcționa mai bine dacă am comasa funcțiile de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European (…) Europa ar fi mai ușor de înțeles dacă nava ar fi condusă de un singur căpitan (…) Un singur președinte ar reflecta mai bine adevărata natură a Uniunii Europene, atât ca uniune a statelor, cât și ca uniune a cetățenilor.” Argumentul e valabil și pertinent.
Dar partea cea mai importantă din tema generală Je vous ai compris!, e cea rezervată revenirii la nivelul potrivit, cel al cetățenilor și a statelor, a unor atribuții și decizii de subsidiaritate normativă de netăgăduit. Juncker arată că a priceput că suprareglementarea și aflarea în treabă, motivarea activității de către birocrația europeană, e inutilă, că aceasta nu trebuie să se mărească, ci să fie mai bună și mai eficientă, în beneficiul cetățenilor. „Nu ar trebui să ne amestecăm în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni (…) Nu ar trebui să intervenim cu o serie de noi inițiative sau să căutăm competențe tot mai mari. Ar trebui să dăm înapoi competențele statelor membre acolo unde este cazul.”„Voi institui un grup operativ privind subsidiaritatea și proporționalitatea, care, începând din această lună, va examina foarte critic toate domeniile de politică pentru a ne asigura că acționăm numai acolo unde contribuția UE are o valoare adăugată.” Acesta e adevăratul pas cheie de făcut ce conține și ideea perspectivei reprezentării reale a resortisanților tuturor statelor membre la toate nivelele de decizie și de birocrație instituțională a UE. Aceasta e și cheia de succes a Președinției române a Consiliului UE.
Recomandările noastre
