Pe parcursul a 50 de pagini, fostul ministru face o radiografie a evoluției partidului în perioada cuprinsă între 2016, anul în care a înregistrat un maxim electoral și 2019, când a ajuns la cel mai mic scor. Raportul Vulpescu face referire la maniera de conducere a lui Liviu Dragnea, căruia îi atribuie multe dintre acțiunile care au atras antipatia alegătorilor, la asocierea cu fenomenul infracționa, în special al corupției, la incapacitatea de adaptare a partidului la vremurile noi, la pierderea încrederii partenerilor externi, la politicile de promovare pe criterii de nepotism sau la îndepărtarea de valorile social-democrației.

Sunt lucruri care, cu siguranță, nu sunt pe placul multora dintre baronii PSD, motiv pentru care și tonul documentului este mult „îndulcit”, față de mesajele îngrijorătoare pe care le lansează.

„Am trăit de pe o zi pe alta, am amânat decizii importante, am ignorat schimbările din societate și, mai ales, impactul noilor tehnologii. Nu, o țară, un partid, nu se conduc pe Facebook sau pe Twitter, deși rețelele de socializare sunt cutii de rezonanță, care amplifică impactul politicilor publice și al deciziilor greșite. Nu am știut să profităm de ele pentru a avea un dialog onest cu largi categorii de cetățeni, pentru a înțelege cum s-a schimbat o mare parte a societății, ce nevoi și ce așteptări au membrii acestor grupuri sociale”, se arată în preambulul documentului.

Momentul 0: Ordonanța 13

În documentul întocmit, Ionuț Vulpescu începe cu momentul 0, care a declanșat oprobiul popular și a dus la erodarea rapidă a PSD: adoptarea Ordonanței 13. Măsurile pe care primul Guvern PSD – Grindeanu – a intenționat să le adopte în vederea modificării legislației penale au dus la mobilizarea unui mare număr de cetățeni din clasa de mijloc, suficient pentru destabilizarea guvernării, încă din primele zile. În mod eronat, arată raportul, conducerea partidului a pus manifestațiile pe seama refuzului Opoziției de a accepta rezultatul votului. În realitate, ceea ce s-a întâmplat

„A fost și acest lucru, dar principalul mesaj a fost altul: «Vrem o țară ca afară!». Cu alte cuvinte, «Vrem să trăim, nu doar să supraviețuim!». Este expresia nevoilor clasei de mijloc românești, în ascensiune, care se structurează în jurul unor valori specifice societăților occidentale, dar și al unora care ar da fiori acelorași societăți. Pentru că nu am avut dialog cu aceste noi grupuri sociale, noi, ca partid, am fost sancționați”.

Între altele se mai face referire și la momentul 10 August 2018, când PSD n-a reușit să gestioneze relația cu alegătorii și cu protestatarii, fapt ce i-a adus alte probleme. Modul controversat în care a fost gestionat protestul din 10 august 2018 și imaginea publică rezultată au produs o adevărată traumă socială care, inevitabil, s-a răsfrânt asupra guvernării și a PSD.

„În acele momente, PSD a uitat să se comporte ca un partid mare, adică un partid integrator, care are responsabilități nu doar față de votanții și simpatizanții săi, ci și față de cei care îl contestă, care are datoria de a modera interesele divergente existente în societate și de a le transpune în politici publice care să vizeze nu (doar) majoritatea, ci pe cât mai mulți. La escaladarea violențelor au contribuit din plin și replicile care au dus la o și mai mare divizare a societății între ,,noi” și ,,ei”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Te-ar putea interesa și: