Abuzarea şi neglijarea copiilor au fost în continuare probleme grave în România, în 2014, iar conştientizarea acestora de către publicul larg a continuat să fie scazută, în timp ce autoritătile nu au pus la punct încă un mecanism de identificare şi tratare a copiilor abuzaţi. Concluzia apare în Raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014 privind "Practici în materie de drepturile omului", la capitolul despre România.

Potrivit raportului, abuzarea şi neglijarea minorilor au fost, în continuare, probleme grave, iar conştientizarea acestora de către publicul larg a continuat să fie scazută. "Mass-media a semnalat câteva cazuri grave de abuz sau neglijenţă în familie, în familiile de asistenţi maternali şi în instituţiile de îngrijire a minorilor ", se menţionează în raportul citat de mediafax.ro.

Documentul arată, folosind statisticile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, că la sfârsitul lunii martie 2014 serviciile de protectţe a copilului identificaseră 3.202 cazuri de abuz asupra minorilor - 264 dintre ele au fost cazuri de abuz fizic, 465 de abuz emotional, 146 de abuz sexual, 39 de exploatare prin muncă, 27 de exploatare sexuală, 35 de exploatare în scopul comiterii de infracţiuni şi 2.255 de cazuri de neglijenţă.

"Autorităţile nu au pus la punct încă un mecanism de identificare şi tratare a copiilor abuzaţi şi neglijaţi şi a familiilor lor", se mai arată în Raportul Departamentului de Stat

Conform documentului, căsătoriile ilegale între copii au fost des întâlnite în rândul anumitor grupuri sociale, în special al romilor şi nu au existat politici publice care să prevină căsătoriile între minori sau instituţii guvernamentale care să abordeze această problemă.

În ceea ce îi priveşte pe copiii institutionalizaţi, raportul arată, folosind datele Ministerului Muncii, că la sfârsitul lunii iunie 2014 existau 61.720 de copii în sistemul de protectie specială - 37.832 în servicii de tip familial (familii adoptive, rude, alte familii, persoane), 1.630 în servicii de îngrijire alternativă (cu tutore) şi 18.218 în servicii de tip rezidenţial (publice sau private).

"S-au semnalat, de asemenea, cazuri de maltratare a copiilor abandonaţi cu dizabilităţi şi de încarcerare prelungită a copiilor din orfelinatele de stat ca pedeapsă pentru abateri disciplinare. Conform statisticilor oficiale, în primele şase luni ale anului, părinţii au abandonat 750 de copii în maternităţi sau spitale. ONG-urile au susţinut că statisticile oficiale nu reflectă numărul real şi că autorităţile nu au recunoscut niciodată numeroşi copii institutionalizaţi ca abandonaţi", mai precizează Raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014 privind "Practici în materie de drepturile omului".

Un sfert din angajaţii din România au avut salariul minim în 2014, iar interdicţia folosirii de forţă de muncă fără contract a fost aplicată limitat, în parte din cauza corupţiei din cadrul Inspecţiei Muncii, se arată în raportul Departamentului de Stat al SUA.

În cursul anului trecut, interdicţia folosirii de forţă de muncă fără contract a fost aplicată limitat, în parte din cauza corupţiei din cadrul Inspecţiei Muncii, dar şi pentru că atât angajatorii, cât şi angajaţii au avut de câstigat de pe urmă plătii de impozite reduse ca urmare a muncii fără contract sau a primirii unui salariu suplimentar la negru, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe 2014 privind "Practici în materie de drepturile omului" în România.

Potrivit sursei citate, anterior, la nivel naţional existau 1.500 de inspectori de muncă, însă reprezentanţii sindicatelor cred că acest număr a scăzut în ultimii ani ca urmare a reducerii bugetului.

Amenzile prevăzute pentru încălcarea legii sunt cuprinse între 300 de lei (84 de dolari) pentru încălcări minore ale legii şi 100.000 de lei (27.000 de dolari) pentru încalcari mai grave. Ύn general, sancţiunile nu au fost suficient de severe sau de bine aplicate pentru a descuraja încălcarea legii, menţionează raportul.

"Liderii sindicali s-au plâns că încalcarea regulilor privind orele suplimentare a reprezentat principala problemă cu care s-au confruntat membrii de sindicat, întrucât angajaţilor li s-a cerut să lucreze peste limita maximă legală de ore suplimentare, plata prevăzută prin lege pentru aceste ore nefiind întotdeauna efectuată. Această situaţie a fost întâlnita cel mai des în sectoarele textil, bancar, financiar şi de construcţii. Unii funcţionari sindicali au susţinut că majoritatea accidentelor de muncă au avut loc în timpul acestor ore suplimentare obligatorii şi neplătite. Potrivit sindicatelor, mulţi angajatori au plătit salarii suplimentare la negru, pentru a reduce cuantumul taxelor plătite atât de salariat, cât şi de angajator. Această practică afectează negativ viitoarele pensii ale angajaţilor şi capacitatea acestora de a obţine împrumuturi de la bănci şi alte instituţîi financiare", se mai arată în raportul Departamentului de Stat al SUA.

Conform documentului, în cursul anului trecut "aproximativ un sfert din numărul total al angajaţilor au primit doar salariul minim".

De asemenea, se mai menţionează că muncitorii nu pot evita situaţiile care le pun în pericol sănătatea sau siguranţă fără a risca să-şi piardă locul de muncă şi că nu există avertizori de integritate în domeniul muncii.