Raport SRI. Președintele și Guvernul au fost informați de problemele cu care se confruntă România

Raport SRI. Președintele și Guvernul au fost informați de problemele cu care se confruntă România Sursa foto: INQUAM Photos

În cel mai recent raport al SRI sunt prezentate mai multe probleme cu care se confruntă România. Președintele și guvernanții au fost informați despre lucrurile care pot afecta anumite segmente, însă nu au luat măsuri pentru prevenirea efectelor.

Serviciul Român de Informații (SRI) ridică o serie de semne de întrebare în ultimul său raport, întocmit în 2020. Din acesta rezultă că probleme majore care afectează segmente importante pentru buna funcționare a statului sunt cunoscute și sunt semnalate președintelui și guvernanților. Cu toate acestea, ei nu au făcut nimic pentru a preveni efectele.

În raportul SRI se atrage atenția asupra manevrelor murdare ale unor mari companii industrial. Acestea ar fenta bugetul statului în domeniul deșeurilor. Au fost semnalate probleme și cu privire la defrișările pădurilor și la lipsa promovării producătorilor agricoli autohtoni, înainte de scandalul cerealelor din Ucraina.

Ne puteți urmări și pe Google News

Printre problemele semnalate de serviciile de informații se numără și apetența constructorilor străini de infrastructură pentru obținerea de concesii nejustificate din partea statului. Au fost semnalate și tentativele unor grupuri de interese de a prelua transportatori de stat ori lipsa unui control autentic asupra lucrărilor de infrastructură.

SRI a avertizat și cu privire la piața asiguratorilor auto, înainte de falimentul City și Euroins. De asemenea, s-a semnalat manipularea de către societăţi autohtone cu capital străin a preţurilor de transfer în cadrul tranzacțiilor cu societăţile afiliate, în vederea diminuării sau neevidenţierii profitului, ca și apariția de grupuri de interese la nivelul unor instituţii-cheie în gestionarea pandemiei.

Principalele elemente din raportul SRI

În raportul SRI sunt lansate avertizări asupra mai multor situații care ar putea crea probleme în România. Printre elementele semnalate de serviciile de informații se numără și:

În industrie, starea de fapt s-a menținut preponderent în registru negativ, în principal ca urmare a insuficienței resurselor financiare pentru dezvoltarea producției și a neaplicării unor strategii coerente pentru relansarea activităților cu potențial. Unii dintre marii operatori industriali au dezvoltat strategii cu impact negativ asupra intereselor naționale: luarea în calcul a intrării în faliment a unor combinate; prezervarea controlului asupra activelor și resurselor; neachitarea datoriilor către creditori entități de stat. Dezvoltarea durabilă a fost inhibată inclusiv de: implementarea deficitară a politicilor publice asociate gestionării deşeurilor; disfuncții în activitatea unor instituții din domeniu; neîndeplinirea obligațiilor asumate faţă de UE (deșeuri, calitatea aerului, conservarea biodiversității); preocuparea acutizată a operatorilor privați (de salubritate sau în domeniul hidrotehnic) de a-şi maximiza profiturile, prin metode ce afectează interesele statului român şi ale cetățenilor; perpetuarea unor practici ilicite şi a corupției (deşeuri, silvic). Probleme majore au fost generate şi de lipsa unei strategii coerente de gestionare a resursei silvice, respectiv de deficiente sistemice în ceea ce priveşte amenajarea pădurilor şi valorificarea masei lemnoase. Sectorul agricol a continuat să fie marcat de absența unei strategii în domeniu, dificultăți de promovare a producătorilor autohtoni şi lipsa unui sistem de irigații viabil. Infrastructura şi piața de transport sunt subdezvoltate în raport cu necesitățile interne, pe fondul expertizei limitate şi managementului deficitar la nivelul administratorilor de infrastructură, precum și al acțiunilor unor grupuri de interese vizând preluarea transportatorilor cu capital de stat (ori a cotelor de piață).

Situații legate de Covid, semnalate în raport

Antreprenori şi operatori străini pe segmentul rutier și feroviar şi-au menținut preocupările pentru obținerea de concesii nejustificate din partea entităților autohtone. Implementarea proiectelor de autostrăzi prevăzute în Master Planul General de Transport a fost marcată de prestația deficitară a antreprenorilor, dar și de implicarea redusă a instituțiilor cu atribuții în domeniu în monitorizarea lucrărilor şi inițierea de noi aplicații. Piaţa asigurărilor a fost marcată de un grad ridicat de concentrare pe segmentul RCA, care generează riscuri privind comportamente de piață neadecvate şi instabilitate în domeniu. Asigurarea sustenabilităţii bugetului general consolidat a reprezentat o provocare majoră, îndeosebi ca urmare a efectelor generate de COVID-19. Alocarea de resurse financiare semnificative pentru gestionarea crizei sanitare, corelată cu problemele în colectarea veniturilor (pe fondul persistenţei activităţilor evazioniste de mare amploare, favorizate inclusiv de perpetuarea unor deficiențe sistemice în activitatea instituțiilor abilitate), a condus la creşterea considerabilă a deficitului bugetar. Vulnerabilitățile la adresa sustenabilității bugetare au fost amplificate şi de manipularea, de către societăţi autohtone cu capital străin, a preţurilor de transfer în cadrul tranzacțiilor cu societăţile afiliate, în vederea diminuării sau neevidenţierii profitului, precum şi în scopul externalizării de fonduri către agenţi economici din țările de proveniență a capitalurilor. Efecte negative au fost generate şi de demersurile unor societăţi de direcționare de sume impozabile către entități offshore. Rata de absorbţie a fondurilor europene s-a menținut pe un trend ascendent – 50% (exceptând plățile directe către fermieri) la începutul lunii decembrie, faţă de 32% la începutul anului. Aceste continuă să se situeze sub media UE (55%). Au persistat deficienţe sistemice pe componentele de accesare, management şi control, precum şi practici de accesare preferențială şi utilizare nejudicioasă, inclusiv ca urmare a unor acţiuni sau inacțiuni pe diferite paliere decizionale instituționale.

SRI atrage atenția asupra învățământului Românesc

Sistemul public de sănătate a fost afectat major de pandemie. Asigurarea unei reacții eficiente a fost grevată inclusiv de deficiențele în derularea unor procese cu caracter strategic și coagularea unor grupuri de interese la nivelul unor instituţii-cheie în gestionarea crizei. Au persistat dificultăți asociate asigurării unor medicamente de uz uman de strictă necesitate sau fără alternativă, discontinuitățile în aprovizionare favorizând utilizarea intensivă a autorizațiilor de nevoi speciale, fapt care a tergiversat rezolvarea problemelor de fond și a generat un impact semnificativ asupra bugetului alocat domeniului. Sistemul de învățământ a continuat să fie afectat atât de deficiențe conexe calității precare a resurselor şi infrastructurii, cât și de capacitatea redusă de gestionare a provocărilor generate de pandemie. S-au înregistrat progrese exclusiv punctuale pe linia digitalizării. S-au accentuat decalajele în accesul la servicii, la infrastructura și la tehnologia necesare derulării activității didactice în mediul virtual, pe fondul capacității reduse a sistemului de a asigura măsuri adecvate în beneficiul elevilor din categorii defavorizate, potrivit Inpolitics.ro.