România avea în 1 septembrie 2014 o populație de 19.947.311 locuitori, un număr de 158,6 deținuți la 100.000 de locuitori, o densitate de 109 de deținuți la 100 de locuri în penitenciare, o vârstă medie a deținuților de 33 de ani, 5% sunt femei, 0,8% străini, 8,2% deținuți fără a avea o condamnare definitivă (comparativ cu 51,9% în Albania, 11,7% în Cehia, 17% în Germania, 42,8% în Olanda, 27% în Norvegia, 25% în Ungaria. Numărul deținuților fără condamnare definitivă raportat la 100.000 de locuitori era în România de 13, iar durata medie a pedepselor cu închisoarea era de 25 de luni.

Un studiu realizat de Universitatea din Lausanne, Elveția, și Consiliul pentru Cooperare în Domeniul Penitenciarelor din Consiliul Europei, pentru anul 2014, analizează statistic populația din închisorile Europei.

Proiectul SPACE arată că în anul 2014 numărul total al deținuților era de 1.600.324.

Rata medie a populației din penitenciarele europene este de 136 de persoane la 100.000 de locuitori.

Dacă am considera Europa ca o singură țară, ar fi 195 de deținuți pentru 100.000 de locuitori, ceea ce înseamnă cu 5 deținuți mai puțin decât în 2013. Cea mai mare scădere a ratei deținuților a fost înregistrată în Bosnia-Herțegovina, - 43%, și cea mai mare creștere în San Marino, cu 93%.

Între țările cu rata cea mai mare a deținuților condamnați pentur furt, în 2014, România se află cam la mijlocul graficului, cu 27%, față de Germania – 22%, Ungaria -25%, Bulgaria -45% sau Monaco -56%.

În România, în 2013, se înregistra o rată a mortalității de 30,8 la 10.000 de deținuți, o rată a sinuciderii de 5,7 la 10.000 de deținuți, o sumă medie de 15,83 de euro cheltuită pe zi/deținut și în medie 3,4 deținuți la un gardian.

O cincime dintre cei aflați în închisori nu erau condamnați definitiv – cea mai mare rată se înregistra în Andorra – 79% și cea mai scăzută în Islanda – 6%, în medie erau 3 condamnați la un reținut în custodia poliției, în 2014.

13 din 50 de țări aveau închisori supraaglomerate, 15% dintre cei încarcerați erau străini – cei mai mulți în Monaco – 96% și cei mai puțini în Polonia – sub 1%. Vârsta medie este 36 de ani, femeile reprezentau 5%, 23% dintre ele fiind arestate înainte de sentința finală.  Criminalii periculoși reprezentau 0,7%m iar infracțiunile legate de droguri erau cele mai comune dintre cele pedepsite: 17%; cele mai multe pedepse erau între un an și trei ani (24%).

 Închisorile europene sunt pline la o capacitate de 94% din 2013. Rata mortalității în 2013 a fost de 28 de decese la 10.000 de deținuți (similar cu 2012); rata sinuciderilor în 2013 a fost de 5 cazuri la 10.000 de deținuți – sinuciderile au reprezentat 19% din toate decesele., iar 31% dintre cei care s-au sinucis erau arestați preventiv.

 Sumele cheltuite pentru un deținut se ridică la 45 de euro/zi (valoare median) și 99 de euro, suma medie. Numărul evadaților a fost de 1 la 10.000 de deținuți în 2013.  În 2014 erau 3 deținuți la un angajat al închisorii și 14 deținuți la un angajat social (medic, psiholog, professor, asistenți sociali). 92% dintre angajații Administrației Penitenciarelor lucrează în instituțiile penale.  Rata Populației din Închisorile Europene a scăzut cu 7% în 2014 față de anul precedent. În 2013 rata era de 134 de deținuți la 100.000 de locuitori , iar în 2014 a ajuns la 124.

94 de deținuți pe 100 de locuri a fost densitatea medie în închisori, ceea ce corespunde cu o scădere mică (2 deținuți) față de 2013,  în 2011 rata era de 99 pe 100 de locuri.

Țările care au cele mai agglomerate închisori sunt: Ungaria, Belgia, Macedonia, Grecia, Albania, Spania, Franța, Slovenia, Portugalia, Serbia și Italia, relevă sursa citată.

Închisorile europene sunt tot mai puțin aglomerate, potrivit acestor statistici, parțial din cauza faptului că tot mai puțini oameni sunt trimiși după gratii, din cauza crizei economice. Raportul annual al Consiliului Europei arată că populația din închisori a scăzut cu 7% față de anul precedent. De la începutul anilor 1990, de când se redactează aceste rapoarte, închisorile au devenit mai aglomerate, an de an, până s-a ajuns la probleme legate de capacitatea prea mică, în multe dintre facilitățile care aveau deja un secol de existență. Dar tendința de creștere a fost inversată în 2011, iar rata de supraaglomerare a scăzut rapid de atunci. Dintre statele membre ale Consiliului Europei, 21 au avut probleme cu lipsa spațiilor pentru deținuți în 2013, iar în 2014 numărul lor a scăzut la 13.

O scădere ușoară s-a înregistrat în ceea ce privește sentințele scurte (sub un an) în 2014 – în 1 septembrie 2014, o medie de 16% din numărul total al deținuților aveau astfel de condamnări. Astfel de condamnări sunt folosite la fel de des ca cele între 3 și 5 ani.

Condamnații la pedepse de peste 10 ani de închisoare au reprezentat 14,3% din numărul total al deținuților. Cele mai dese infracțiuni ai fost cele legate de droguri (17%) și furturi (14%). Criminalii au fost 12% din totalul deținuților. În 2013, media mortalității a fost de 32 la 10.000 de deținuți.

După cauzele naturale, a doua cauză a deceselor în arest a fost sinuciderea – 19% din numărul total în închisorile europene.

Unele state au probleme cu supraaglomerarea – Ungaria (142 de deținuți la 100 de locuri), Belgia (129), Macedonia (123,1), Grecia (121,4) și Albania (119,9). Spania, Franța, Slovenia, Portugalia, Serbia, Italia, Austria și România au avut și ele mai mulți deținuți decât locuri în închisori.

Pe lângă succesul măsurilor alternative, precum monitorizarea electronică, serviciul în folosul comunității și ordine de intedicție

Marcelo Aebi de la Universitatea din Lausanne, care a condus studiul spune că „istori, rata populației crește în timpuri de criză, pentru că tot mai puțini oameni pot să se hrănească pe ei și familiile lor și apelează la infracțiuni. Dar recenta criză care a afectat Europa a inversat această tendință.

Spania, de pildă, care a fost lovită grav de criză, în 2013 a cheltuit aproape 1,5 miliarde de euro pentru închisori – de aceea a încercat apoi să-și reducă bugetul pentru penitenciare, prin reducerea sentințelor pentru unele infracțiuni, inclusiv traficul de droguri. Suma totală cheltuită de statele europene pentru închisori a fost una record, de 27 de miliarde de euro, în 2013, adică 99 de euro/zi/deținut, cu 2 euro mai mult ca înainte.

Numărul străinilor este mai mare în închisorile vest-europene – 28% în Danemarca, până la 73% în Elveția.

În unele țări deținutele femei reprezintă 25% - San Marino, 18,6% în Andorra, 10.7% în Monaco, 8% în Finlanda, 7,7% în Ungaria și 7,6% în Spania.

În 2014, deținuții cu sentințe definitive au reprezentat 78% din populația totală a penitenciarelor, puțin mai ridicată decât în 2013 – 75%.

Rata deținuților condamnați pentru furt a scăzut din 2013 în 2014, calculată la suta de mii d elocuitori: Slovacia (30), Ungaria (33), Azerbaidjan (35), Macedonia (36), Lituania (38), Letonia (39), România (40), Bulgaria (44), Polonia (46), Ucraina (51) și Georgia (55).

Au crescut: suma cheltuită cu deținuții/zi, rata mortalității, durata medie a încarcerării; și au scăzut: rata populației din închisori, numărul deținuților raportat la capacitatea institțională, proporția prizonierilor închiși pentru infracțiuni legate de droguri, numărul eliberărilor din penitencia