Regizorul spune că îi e greu să lucreze în Capitală, pentru că e un „oraş violent, aglomerat, în care se trăieşte urât”, iar pe actori este greu să-i aduni pentru un spectacol.
Deşi s-a născut în Bucureşti, Silviu Purcărete, unul dintre cei mai apreciaţi regizori români, preferă să monteze mai mult în străinătate sau în oraşele de provincie din ţară. În cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, i-au fost reprezentate trei spectacole: „Uriaşii munţilor”, după Pirandello, „Faust”, după Goethe, şi „Metamorfoze”, după Ovidiu.
Într-un interviu pentru EVZ, regizorul spune că singurul său regret este că n-a făcut film până acum şi că i-ar fi plăcut să fie pictor în secolele al XVI-lea sau al XVII-lea.
Regizor de teatru şi de operă, Silviu Purcărete, în vârstă de 59 de ani, a strălucit pe marile scene, fiind invitat în secţiunile oficiale ale celor mai mari festivaluri de teatru din lume, de la Edinburgh şi de la Avignon. Spectacolele sale, printre care „Danaidele”, „Ubu Rex cu scene din Macbeth”, „Titus Andronicus”, „Phedra” şi „Orestia” s-au jucat cu succes pe scenele din întreaga lume. În august, „Faust”- ul montat la Sibiu va fi reprezentat în Festivalul de la Edinburgh.
EVZ: Spectacolul „Metamorfoze” a fost montat în 2007 la Luxemburg, în spaţiul unei abaţii. Cum l-aţi adaptat pentru scena din parcarea Teatrului de la Sibiu? Silviu Purcărete: Nu sunt modificări esenţiale, spectacolul are aceeaşi structură, modificările sunt determinate de introducerea unor actori noi. Spaţiul e diferit, mai mic. Spectacolul a fost gândit iniţial pentru cadrul din Luxemburg, spaţiul unei foste abaţii, fostă închisoare. Acolo era un decor superb, cu un perete în stâncă. Orice reluare este o rescriere. Am păstrat, în spectacol, unele fragmente în limba latină din textele lui Ovidiu, pentru frumuseţea muzicală a limbii latine.
Actorii au avut, la prima reprezentaţie, reacţii de hipotermie, din cauza frigului şi a ploii. Au fost supăraţi din cauza condiţiilor în care au jucat? Cu o seară înainte de premiera de la Sibiu, era potop afară. Eu m-am opus violent ca spectacolul să se joace. Am încasat-o ca distrugător al deschiderii festivalului. Am hotărât să nu mai mă bag şi, într-adevăr, n-am mai intervenit. Nu sunt conducătorul teatrului, nu eu am decis ca spectacolul să se joace pe ploaie.
„Nu ajunge teatrul”
Aveţi regrete sau amărăciuni? E o mare şansă să-ţi câştigi pâinea din ce îţi place să faci. Eu fac spectacole, încerc să le fac cât mai bine, nu am ce să regret. În general, după un spectacol, am o senzaţie de plictiseală, ca la lehuze, o senzaţie de refuz, de nemulţumire. După aceea, starea asta trece şi redevin mai obiectiv. Nu-mi urmăresc ulterior spectacolele, mă despart de ele după premieră. Mi-ar fi plăcut să fiu artist plastic, să fiu un pictor prin secolele XVI-XVII. Regret şi că nu am făcut film când trebuia să fac. Aş avea nişte lucruri de povestit şi prin tipul de limbaj cinematografic.
Aţi câştigat de la CNC finanţare pentru scenariul „Conversaţie cu Serafim”. De ce nu l-aţi început până acum? Scenariul a evoluat, acum se cheamă „Undeva la Palilula”. Urmează să-l începem totuşi la toamnă, în condiţii financiare foarte precare.
De ce nu montaţi în Capitală? Nu suport Bucureştiul ca oraş, e haotic şi hectic. Nu-mi place să stau în Bucureşti, e un oraş violent, în care se trăieşte urât. Şi, din experienţa mea şi a altora, ştiu că este greu de lucrat în Capitală.
Ce proiecte aveţi în continuare? În teatru, voi relua un spectacol cu Horaţiu Mălăele, o comedioară de Labiche, „Femeia care şi-a pierdut jartiera”, pe care l-am făcut în urmă cu nişte ani în Franţa. O să reiau şi nişte spectacole de operă în Germania, în Franţa, şi poate, în Italia.
În ce spaţiu se va juca „Faust” la Edinburgh? Va fi reprezentat în nişte hale uriaşe, sunt nişte spaţii foarte mari, pentru expoziţii. Spaţiul e mult mai mare, va fi mai mult public. Se va pierde însă ceva din farmecul unei uzine dezafectate, e o lumină aici, la Sibiu, care face parte din decor. La festivaluri, sunt succese de festivaluri, cu public profesional. Cel mai mult mă bucur că „Faust” este un spectacol popular, lumea umblă să cumpere bilete. Sunt cu adevărat fericit că spectatorii vin să vadă spectacolul meu.
„FAUST”
Participarea la Edinburgh costă 2,1 milioane de euro
Spectacolul „Faust”, în regia lui Silviu Purcărete, produs la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, va participa în luna august la Festivalul Internaţional de la Edinburgh, considerat cel mai important festival de teatru din Europa.
Pentru ca acest lucru să fie însă posibil, partea română mai are nevoie de 250.000 de euro. Theodor Paleologu, ministrul culturii, Horia-Roman Patapievici, preşedinte al Institutului Cultural Român, Jonathan Mills, directorul Festivalului Interna ţional de la Edinburgh, şi Raluca Turcan au participat sâmbătă la Sibiu la o conferinţă.
„Participarea spectacolului la Edinburgh costă 2,1 milioane de euro. Partea engleză contribuie cu 1,5 milioane, deci nouă ne revin 600.000 de euro”, a spus Constantin Chiriac, directorul teatrului sibian. Horia-Roman Patapievici a anunţat că ICR Londra este deja implicat în susţinerea logistică a evenimentului. (Veronica D. Niculescu)