Guvenul Austriei a prezentat o propunere de lege pentru combaterea discursursului ofensator. Aprobarea acestuia ar limita drastic libertatea de exprimare, arată o analiză realizată de Judith Bergman pentru Gatestone Institute.
În preambulul documentului, guvernul austriac scrie:
„Principalul motiv pentru promovarea acestei legi este îngrijorătorul fenomen că internetul și rețelele sociale, pe lângă avantajele pe care aceste noi tehnologii și canale de comunicare le oferă, au creat și o nouă formă de violență, iar ura pe internet îmbracă forma insultelor, umilirilor, informațiilor false și chiar a amenințărilor cu violența și moartea.”
Și mai departe:
„Atacurile sunt predominant bazate pe motive rasiste, xenofobe, misogine și homofobe. Este nevoie de o strategie cuprinzătoare și de un set de măsuri, care să meargă de la prevenire la sancțiuni. Această strategie se bazează pe doi piloni, responsabilitatea rețelei de socializare și protejarea victimelor.”
Proiectul de lege este calchiat după foarte criticata lege NetzDG din Germania cunoscută și ca legea cenzurii, care a intrat în vigoare în ianuarie 2018. Aceasta obligă companiile care administrează rețelele sociale să elimine sau să blocheze orice conținut ilegal în 24 de ore, cu termen maxim de 7 zile, ori să riște amenzi de până la 50 de milioane de euro.
În mai 2020, Franța a adoptat și ea un act normativ similar, cunoscut ca „legea Avia”, de asemenea copiată în mare parte după NetzDG germană. Ea impune platformelor online să elimine „conținutul dușmănos” – incitare la ură sau insultă discriminatorie, pe bază de rasă, religie, etnie, gen, orientare sexuală sau dizabilități – în 24 de ore.
Nerespectarea acestei prevederi poate duce la amenzi de până la 1,25 milioane de euro sau 4% din câștigurile obținute de platformă.
În mod similar, proiectul de lege austriac cere ștergerea conținutului „evident” ilegal în termen de 24 de ore și a altor conținuturi ilegale în termen de până la 7 zile.
Amenda merge până la 10 milioane de euro.
După modelul legii germane NetzDG, proiectul de lege austriac privatizează cenzura de stat cerându-le platformelor sociale să își cenzureze utilizatorii în folosul statului.
Dacă legea va fi aprobată, arată analiza Gatestone, atunci libertatea de exprimare a austriecilor va deveni obiectul deciziilor arbitrare al unor entități corporatiste precum Twitter, Googla sau Facebook.
Odată cu promovarea proiectului legii privind discursul ofensator, o altă țară europeană depășește o nouă etapă pentru a face din cenzura online o caracteristică a legislației europene.
În Austria, potrivit Reuters, un număr surprinzător de mare de asociații private și-ar dori aplicate măsuri chiar mai ample de atât.
Asociația furnizorilor de servicii digitale din Austria, ISPA, reprezentând peste 200 de companii, printre care Google Austria și Facebook Germania, au salutat inițiativa guvernului de la Viena, dar au cerut un efort corelat la nivelul întregii Uniuni Europene.
„Doar o reglementare uniformă europeană poate deveni un standard de succes și se poate afirma în lumea întreagă”, a arătat ISPA într-un comunicat.
„Eforturile individuale necoordonate nu ne vor duce prea departe.”
Au existat însă și reacții față de această presiune tot mai mare a cenzurii.
În Franța, Consiliul Constituțional, echivalentul CCR, a respins mai multe prevederi din Legea Avia în iunie, deoarece încălcau libertatea de exprimare.
Într-un comunicat de presă, Consiliul arăta:
„Potrivit Articolului 11 din Declarația Drepturilor Omului și a Cetățeanului din 1789: «Libera comunicare a gândurilor și opiniilor este unul dintre cele mai prețioase drepturi umane: de aceea, orice cetățean poate vorbi, scrie, tipări liber, cu excepția abuzurilor de această libertate, în cazurile determinate de lege».
„Din aceste dispozițiuni rezultă că, datorită stadiului actual al mijloacelor de comunicare și dezvoltării generalizate a serviciilor de comunicare online pentru public, precum și importanța acestor servicii pentru viața democratică și exprimarea ideilor și opiniilor, acest drept implică libertatea de a avea acces și a te exprima prin intermediul acestor servicii.
„Libertatea de exprimare și de comunicare este tot ce poate fi mai prețios, deoarece exercitatea sa este o condiție a democrației și una dintre garanțiile respectării altor drepturi și libertăți. Rezultă deci că amestecul în exercitarea acestei libertăți trebuie să fie necesar… și proporțional cu obiectivul urmărit.”
Consiliul Constituțional francez a considerat că numeroase prevederi ale Legii Avia încălcau libertatea de exprimare deoarece nu erau „necesare sau proporționale”.
„Prea adesea facem legi proaste cu intenții bune. Platformele online nu ar trebui să cenzureze libertatea de exprimare”, a declarat președintele Comisiei Juridice a Senatului francez, Philippe Bas, după decizia Consiliului Constituțional.