Social-democrații iau în calcul să organizeze anul viitor un referendum național în care să-i întrebe pe români ce formă de guvernământ își doresc: monarhie sau republică. PSD vrea și o discuție despre reducerea prerogativelor prezidențiale, a aflat EVZ

Preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a declarat, ieri, că moartea Regelui Mihai a provocat o discuție amplă în spațiul public legată de avantajele și dezavantajele trecerii României la monarhie și în partid s-a discutat despre posibilitatea unui referendum pe această temă. „Am discutat cu foarte mulţi colegi, e normal să întrebăm poporul (...) Nu e un lucru rău, ţinând cont că ţările care au monarhii sunt ţări dezvoltate, extrem de bine ancorate economic”, a zis Bădălău.

Campanie

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, a declarat ieri pentru EVZ că, din sondajele de opinie reiese că 40% dintre români nu cunosc diferențele dintre formele de guvernământ și nici dacă România este republică prezidențială, semiprezidențială sau parlamentară. Potrivit lui Ștefănescu, „este necesară” mai întâi o dezbatere largă în societate pe tema formei de guvernământ, pentru informarea cetățenilor, și după aceea se poate vorbi despre un eventual referendum.

Strada

Intenția social-demo craților apare în contextul în care mișcările de stradă din ultimul an au fost îndreptate împotriva PSD și discursurile protestatarilor au fost pe aceeași lungime de undă cu punctele de vedere ale președintelui Klaus Iohannis. Pe de altă parte, subiectul monarhiei, asupra căruia PSD vrea acum să se aplece, a înregistrat un val de popularitate și de interes după moartea Regelui.

Jocuri de putere

Surse din conducerea PSD au relatat, ieri, pentru EVZ, că în partid s-a discutat, în contextul unei revizuiri a Constituției, de o diminuare a prerogativelor prezidențiale pentru a evita pe viitor conflictele dintre Cotroceni și Guvern care au avut loc în ultimii 12 ani pentru că șeful statului și premierul au avut coloraturi politice diferite și nu au reușit să coabiteze.

Struțo-cămilă

Potrivit articolului 1 din Constituție, „forma de guvernământ a statului român este republica”.

Într-o republică parlamentară, Președintele are rol simbolic și este ales de către Parlament, nu prin vot direct, rolul șefului statului fiind doar unul de reprezentare externă și de mediator în societate. La polul opus, într-o republică prezidențială Președintele este ales direct de popor, este în același timp șeful Guvernului și poate dizolva cu ușurință Parlamentul.

În România funcționează un sistem hibrid. Deși Președintele este ales direct de către popor și propune candidatul de prim-ministru, el nu conduce Guvernul, acesta fiind responsabil în fața Parlamentului. În plus, Preșe dintele propune șefii serviciilor secrete precum și șefii Parchetelor dar nu poate dizolva Parlamentul decât în urma unei proceduri greoaie.

Interdicție

Revizuirea Constituției poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, trebuie adoptată de Parlament și aprobată prin referendum. Cu toate acestea, forma republicană de guvernământ nu poate forma obiectul revizuirii, potrivit Constituției.

Analiza lui Tăriceanu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a spus ieri că tema schimbării formei de guvernământ „merită o dezbatere cât mai amplă la nivelul societăţii” și că sistemul constituţional românesc „are sădiţi în el germenii conflictului”. „Acest paralelism de putere executivă între Guvern şi preşedinte a dus permanent la tensiuni, la conflicte”, a spus el.