Liviu Dragnea a pus ochii pe MAI, vrea să se instaleze pe scaunul de secretar general al PSD şi nu ar renunţa nici la conducerea CJ Teleorman.
Toate funcţiile. Acesta pare obiectivul lui Liviu Dragnea, până mai ieri doar unul dintre baronii locali ai PSD. „Căpitanul“ judeţului Teleorman îşi face lobby intens pentru a obţine funcţia de ministru al administraţiei şi internelor ducând o bătălie de culise cu rivalul său, vicepremierul Dan Nica, şi el pretendent al aceluiaşi portofoliu şi, în plus, spun social-democraţii, pre fe rat la Cotroceni. Dragnea se consideră deja ins ta lat şi ca „numărul 2 în PSD“, prin poziţia de secretar general. Totodată, el ar vrea să rămână şi la conducerea Consiliului Judeţean Teleorman, mai ales că în perioada în care s-a aflat la şefia acestuia a coincis cu creşterea exponenţială a averii sale. Baronii îl vor la MAI, Băsescu îl preferă pe Nica În mod curios, cei mai nerăbdători ca Dragnea să ajungă şef peste tot ce înseamnă poliţie şi bani din administraţia locală sunt baronii PSD care au ie şit ieri public cu declaraţii de sus ţinere. „Am avut o discuţie cu el şi i-am spus că e momentul să accepte funcţia de ministru. Ştie foarte multă administraţie şi se pricepe cât de cât şi la poliţişti“, l-a recomandat Radu Mazăre.
Nicuşor Constantinescu a supralicitat: „37 de filiale din 41 îl susţin“. Dar, tocmai pentru că susţinerea lui Dragnea este departe de a fi atât de largă, baronul de Teleorman are ezitări. Acestea sunt legate mai ales de afacerile de la CJ Teleorman, la care ar trebui să renunţe dacă ar merge la MAI. Pentru a nu pierde acest post, susţin surse din PSD, Dragnea a cerut, inventarea unui artificiu legal prin care să revină la CJ dacă şi-ar pierde postul de ministru. Corlăţean a demisionat
Poziţia de secretar general al PSD a devenit vacantă. Titus Corlăţean a anunţat ieri că a renunţat la această funcţie. Demisia este mai veche, mai precis din decembrie, imediat după şedinţa comitetului executiv unde PSD a decis lista miniştrilor din cabinetul Boc. „L-am informat în scris încă din decembrie pe preşedintele Geoană că am decis să-mi încetez mandatul de secretar general“ ne-a declarat Corlăţean. Nemulţumirile sale au fost legate de faptul că „la nivelul conducerii PSD nu s-au respectat înţelegerile privind ocuparea funcţiilor din guvern“. „Am decis să-mi depun mandatul de secretar general după cinci ani în care am fost în prima linie în partid. Simt nevoia unei pauze şi vreau să-mi reordonez priorităţile“, şi-a motivat Corlăţean gestul. Congres pentru numărul 2 în PSD Demisia sa a fost ţinută sub cheie timp de câteva săptămâni de Mircea Geoană, care a sperat să-l convingă să se răzgândească. Miercuri seară, vorbind despre obiectivul viitorului Con - gres, liderul social-democraţilor a recunoscut indirect că postul de secretar general este vacant. La Con gresul PSD, ambiţiile lui Dragnea s-ar putea confrunta cu cele ale lui Miron Mitrea, pe care Corlăţean l-a învins în 2006. Pe lângă această funcţie, se vor mai pune la bătaie şi câteva posturi de vicepreşedinte, libere după demisiile lui Ioan Rus, Vasile Dâncu şi Mihai Tănăsescu. Cea de-a patra funcţie de vicepreşedinte ar deveni vacantă după mutarea lui Dragnea în biroul de secretar general.
SUSPICIUNI Anchetă închisă de procurorii anticorupţie
Cu şanse reale la desemnarea în funcţia de ministru al administraţiei şi internelor, vicepreşedintele PSD Liviu Dragnea aşteaptă nominalizarea partidului din ipostaza celui scăpat de povara problemelor juridice. La finalul anului trecut, fără vreun anunţ oficial sau comunicat de presă, dosarul în care Dragnea era suspectat de accesare ilegală de fonduri europene a fost închis de procurorii anticorupţie. Cauza fusese redeschisă în noiembrie, anul trecut, de acelaşi procuror care decisese, într-o primă fază, să emită soluţia de neîncepere a urmăririi penale pe numele preşedintelui CJ Teleorman.
La nici o lună de la reluarea cercetărilor, într-o perioadă în care Dragnea susţinea că problemele sale cu justiţia sunt legate de campania electorală - aflată în plină desfăşurare la acel moment - procurorul ierarhic superior a infirmat rezoluţia de începere a urmăririi penale pe motive procedurale. Ancheta DNA din acest caz viza o afacere din 2004, referitoare la deschiderea unui punct de control al trecerii frontierei de la Turnu-Măgurele şi Nikopol (Bulgaria), proiect a cărui valoare totală era de 4,5 milioane de euro, din care 3,3 milioane finanţare europeană. Deşi amplasamentul a fost schimbat pe parcurs, din cauza unui litigiu, la Ministerul Integrării Europene a fost trimisă documentaţia obţinută pentru primul loc, prezentat însă ca fiind pentru noul amplasament. Anul trecut, Uniunea Europeană a notificat autorităţile române că trebuie să returneze finanţarea PHARE acordată, din cauza descoperirii unor „nereguli“ în proiectul de amplasament. (Cristi Ciupercă)
Recomandările noastre
