PSD și ALDE se pregătesc să îl dea jos din funcţie pe preşedintele Klaus Iohannis dacă în termen de 48 de ore nu vor ajunge la o înţelegere informală cu Palatul Cotroceni privind nominalizarea unui premier social-democrat, au relatat surse PSD pentru „Evenimentul zilei”

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat, ieri, nominalizarea ca prim-ministru a lui Sevil Shhaideh, propusă de coaliţia majoritară PSD-ALDE, după ce a „cântărit cu grijă argumentele pro şi contra”. Şeful statului nu şi-a motivat decizia şi le-a cerut celor două partide să vină cu alt nume. Refuzul preşedintelui vine după ce presa a relatat că familia lui Shhaideh simpatizează regimul sirian al lui Bashar-al-Assad, aflat în conflict cu NATO şi sprijinit de Rusia.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a răspuns, ieri, că analizează în următoarele 48 de ore posibilitatea suspendării din funcţie a lui Klaus Iohannis. „În opinia mea, preşedintele vrea suspendare şi vrea suspendare pentru că se gândeşte, după părerea mea greşit, că se poate reinventa”, a spus şeful social-democraţilor.

Alo, Cotroceniul?

Surse de la vârful PSD au relatat, aseară, pentru „Evenimentul zilei”, că partidul este dispus să meargă la Palatul Cotroceni cu un nou nume de prim-ministru. „Suntem deschişi la toate variantele”, au spus sursele citate. Condiţia este ca PSD să primească de la Klaus Iohannis o minimă garanţie că „nu va respinge la infinit” orice propunere a social- democraţilor.

„O altă propunere este foarte posibil să fie târâtă prin presă şi prezentată ca un agent KGB sau mai ştiu ce alt serviciu, sau nu semi-terorist, ci terorist de-a binelea, sau coruptul corupţilor. Ce garanţii am avea noi că trimitem o altă propunere şi nu va fi tăvălită prin nu ştiu ce site-uri, că a făcut nu ştiu ce când era mic?”, a declarat liderul PSD.

„A fost ultimul avertisment pe care l-am dat. Dacă (lui Klaus Iohannis, n.red.) îi place mai mult şahul, ne vedem la referendumul de suspendare”, au declarat surse de la vârful coaliţiei PSD-ALDE. PSD şi ALDE au 250 de parlamentari, majoritatea necesară suspendării preşedintelui fiind de 233.

Problema PSD-ului este că şeful statului nu le răspunde la telefoane. Liviu Dragnea l-a sunat pe Klaus Iohannis de Crăciun pentru discuţii politice, dar a sunat închis. Ultima discuţie dintre Dragnea şi Iohannis a avut loc în iulie 2016, la Palatul Cotroceni, după referendumul din Marea Britanie cu privire la ieşirea din UE.

Săgeţi către SIE

PSD bănuieşte că spionajul extern ar fi influenţat decizia lui Klaus Iohannis de a o refuza pe Sevil Shhaideh. „Nu sunt sigur, dar nu cred că vreun serviciu, sau cel puţin nu cred că SRI, de exemplu, a influenţat această decizie. Aşa cred eu, poate am o părere greşită. Nu am decât evaluări. Pentru că SRI a dat aviz pozitiv şi când a fost numită secretar de stat şi când a fost numită ministru şi era căsătorită cu acelaşi om”, a spus Dragnea.

Dezvăluirea lui Tăriceanu

Copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a relatat ieri că preşedintele Klaus Iohannis i-a spus într-o discuţie informală că va evita cu orice preţ un premier PSD. „Din păcate, la întrevederea pe care am avut-o a doua zi după anunţarea rezultatelor alegerilor, domnia sa mi-a spus foarte direct că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a nu numi un premier din partea PSD şi pentru a evita aducerea PSD la guvernare”, a spus el.

Scenariu: Şeful statului, Strategie anchetat în Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis poate fi suspendat din funcţie de către majoritatea parlamentarilor, prin vor secret cu bile, şi demis prin referendum.

Surse din PSD au declarat pentru EVZ că dacă vor recurge la suspendare vor înfiinţa şi o comisie comună de anchetă a Camerei Deputaţilor şi a Senatului cu privire la „faptele grave” pe care i le impută şefului statului. PSD şi ALDE au 250 de parlamentari, majoritatea parlamentară fiind de 233.

Odată aprobată suspendarea preşedintelui, interimatul funcţiei este asigurat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, sau dacă acesta refuză numirea, de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. PSD ia în calcul ca viitorul preşedinte interimar să desemneze un premier socialdemocrat.

Referendumul de suspendare al preşedintelui se organizează în cel mult 30 de zile de la votul în Parlament. Preşedintele este demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate la referendum şi dacă la urne se prezintă minim 30% dintre alegători. Dacă referendumul este aprobat, Klaus Iohannis este demis din funcţie şi în termen de 3 luni au loc alegeri prezidenţiale.

În istoria post-decembristă au mai fost trei tentative eşuate de demitere a preşedintelui, în cazul lui Ion Iliescu (1994) şi Traian Băsescu (2007 şi 2012).

Dizolvarea Parlamentului, variantă marginală

Conflictul politic dintre coaliţia PSDALDE şi preşedintele Klaus Iohannis s-ar putea solda, teoretic, inclusiv cu dizolvarea Parlamentului. Dacă Parlamentul respinge două propuneri de premier ale lui Klaus Iohannis, sau dacă trec 60 de zile de la nominalizarea anunţată de preşedinte şi Parlamentul nu votează Guvernul, şeful statului poate să dizolve Parlamentul. În acest caz, în cel mult 3 luni de zile se organizează noi alegeri pentru Camera Deputaţilor şi Senat. PSD şi ALDE nu iau însă în calcul această variantă: chiar dacă PSD ar obţine singur peste 50% dintre mandatele de parlamentari, ar ajunge în situaţia în care se află în acest moment, în care Klaus Iohannis refuză propunerea de premier, şi ar fi nevoiţi să recurgă tot la o suspendare din funcţie.

Ce spun constituționaliștii despre refuzul nemotivat al lui Iohannis

Refuzul președintelui Klaus Iohannis de a o desemna ca premier pe Sevil Shhaideh, propusă de PSD-ALDE, fără explicații, a stârnit discuții în rândul constituționaliștilor.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a afirmat că Iohannis nu poate fi obligat să desemneze ca prim-ministru o persoană pe care nu o doreşte. „Ăsta ar fi un motiv de suspendare? El îşi face treaba. Constituţia îi dă voie să desemneze sau nu persoana care i-a fost propusă”, a spus Zegrean.

Pe de altă parte, profesorul în drept constituțional, Gheorghe Iancu (foto), a precizat, pentru EVZ, că Iohannis nu are dreptul să refuze propunerea PSD, potrivit deciziei 80/2014 a CCR asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei. „CCR a zis în felul următor: președintele nu poate să respingă pentru că nu este o autoritate care poate să refuze, ci eventual poate să propună, dar nu poate să respingă propunerea. El nu are funcție decizională în materia asta”, a afirmat Iancu, pentru EVZ.

Ce prevede decizia CCR

Articolul 85 din Constituție stipulează că președintele „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament”. Desemnarea se face după consultarea partidului „care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, spune art. 103.

În decizia 80/2014, CCR introduce un nou alineat la art. 85, care spune că „preşedintele României nu poate refuza propunerea prim-ministrului de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului”. La art. 103, Curtea spune că președintele „îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor”.

Precedentul din 2009

În 2009 șeful statului de atunci, Traian Băsescu, a refuzat desemnarea ca premier tocmai a lui Klaus Iohannis, care deși nu era liberal, a fost propus de PNL. Atunci, șeful statului l-a nominalizat pe Lucian Croitoru, specialist din BNR, dar propunerea nu a întrunit votul Parlamentului, unde PNL-PSD-UDMR formau majoritatea. Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiță, parlamentarii n-au făcut cvorum. În final, a fost propus Emil Boc. În spatele lui Iohannis ar fi fost așezat tot sistemul căruia îi era frică de pierderea privilegiilor, și-a motivat decizia Băsescu. (Ana Petrescu)

UDMR se delimitează de PSD

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că nu există motive constituționale pentru suspendarea din funcție a președintelui Klaus Iohannis. El a precizat că Uniunea nu va fi de acord cu un astfel de demers. „Ne place sau nu ne place, Iohannis n-a făcut altceva decât ceea ce scrie în Constituție. A cântărit și a spus că așteaptă o altă propunere. A refuzat prima propunere și probabil că argumentele sunt în zona în care noi nu prea avem acces la mai multe informații”, a explicat Hunor. În opinia sa, PSD trebuie să vină cu o altă propunere de premier.

Turcan: „Nu există temei pentru suspendare”

Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a afirmat că nu există temei constituțional pentru suspendarea din funcție a șefului statului, Klaus Iohannis. „Decizia d-lui președinte de a refuza propunerea este un temei constituțional, așa cum este dreptul său constituțional de a desemna primul-ministru. Constituția nu este încălcată în momentul de față”, a spus Turcan. Ea a precizat că liderul PSD, Liviu Dragnea, vrea doar să-și satisfacă interesul personal și că „niciun partid nu a primit de la cetățeni mandatul de a exercita puterea recurgând la amenințări cu suspendarea”