Canalul Siret-Bărăgan este un proiect uriaș, la care România visa de peste 100 de ani, dar care a fost abandonat de mai multe ori. Primele studii au făcute în anul 1912, iar proiectul a trecut și prin mâna lui Nicolae Ceaușescu. Dictatorul avea, însă, alte ambiții și nu i-a înțeles, pe deplin, rostul. Cum Moldova și Bărăganul sunt unele dintre zonele cele mai afectate de secetă din România, un astfel de canal ar ajuta la irigarea unor suprafețe uriașe de teren agricol, care altfel ar fi la mâna naturii.
Primul lot, scos la licitație
Iată că, anul acesta, autoritățile s-au decis să scoată proiectul din sertar și să-l pună în aplicare. O parte a Canalului Siret-Bărăgan, cu o lungime totală de 198 km, a fost scoasă la licitație, pentru proiectare, execuție, reabilitare zonelor deja realizate și amenajarea unor construcții hidrotehnice, de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
Este vorba de un prim lot, cu o lungime de 23 km, inclus în Etapa I de execuție (51,7 km). Valoarea lucrărilor este estimată la 200 milioane euro. Din lotul scos acum la licitație, 5,71 km au fost realizați, dar au nevoie de reabilitare, iar restul se află în diverse stadii de execuție, potrivit profit.
Irigații. Sursa foto: anif.ro
Beneficii uriașe pentru agricultură
Traseul canalui va fi Călimănești - Mărășești -Focșani - Râmnicu Sărat - Buzău - Urziceni - Dridu.
Canalul Siret-Bărăgan va începe de la Acumularea Călimănești de pe Siret (județul Vrancea) și se va opri la lacul Dridu, situat la nord de București, pe râul Ialomița. Lățimea canalului la suprafața apei va fi de 57 metri, iar adâncimea canalului de 7 metri.
Canalul ar putea aduce beneficii uriașe agriculturii, în special în Bărăgan, considerat, în perioada interbelică, "grânarul Europei".
El ar asigura apă pentru irigații în nordul și centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv pe 518.000 ha în anii secetoși și pe 700.000 ha în anii medii. Pentru o mare parte din aceste suprafețe irigarea s-ar face gravitațional, fără consum de energie electrică pentru stațiile de pompare.
Canalul Siret-Bărăgan nu l-a încântat pe Ceaușescu
Interesant este faptul că, în anul 1972, proiectul a ajuns pe masa lui Nicolae Ceaușescu. Acesta era, însă, interesat de o legătură navigabile de la București, pe valea Argeșului, care să fie ulterior prelungită cu navigabilizarea Argeșului până în zona Pitești.