Proiectul „Albania Mare” reaprinde Butoiul cu Pulbere al Europei

Proiectul „Albania Mare” reaprinde Butoiul cu Pulbere al Europei

Kosovo declanșează războiul comercial total împotriva Serbiei, în vreme ce premierii kosovar și albanez anunță unirea celor două entități și crearea „Albaniei Mari” până în 2025.

Unirea dintre Kosov și Albania a fost subiectul bombă al ședinței comune a guvernelor din cele două țări care a avut loc luni la Peci.

Într-un discurs agresiv, împănat în mai multe rânduri cu expresia „What the fuck” în engleză, premierul albanez Edi Rama i-a cerut omologului său kosovar, Ramush Haradinaj, să aprobe ca miniștrii de Externe din Albania și Kosovo să înceapă să lucreze la un proiect de plan strategic pentru unificarea tuturor albanezilor într-o singură țară până în 2025, scrie Tirana Times. „Albania, Kosovo și calea spre unirea albanezilor până în 2025. Un document demografic, economic, social al ambelor sisteme politice și tot restul. Știu foarte bine ce anume vor spune Belgradul și ceilalți despre asta, dar consider unirea albanezilor ca o necesitate pentru integrarea în UE, iar UE trebuie să înceteze cu fățărnicia”, a declarat Rama.

El a adăugat că Albania nu poate aștepta la nesfârșit ca Uniunea Europeană să ia o decizie legată de eventuala apartenență a țării sale la UE, în vreme ce Kosovo este deja obosit să aștepte ca UE să aprobe eliminarea vizelor pentru cetățenii săi, deși alte țări din regiune beneficiază deja de liberalizarea vizelor și Serbia „continuă să deschidă noi capitole de aderare”, scrie ziarul albanez.

Ne puteți urmări și pe Google News

Cabinetele albanez și kosovar au semnat mai multe acorduri pentru eliminarea taxelor taxe vamale și de roaming în primele șase luni ale lui 2019 și instituirea unei uniuni vamale.

 

Război comercial total

Atât Albania cât și Kosovo au dezmințit în repetate rânduri că doresc să se unească.

Respingerea aderării Kosovo la Interpol, pe 20 noiembrie, după un lobby intens al Serbiei, pare să fi fost picătura care a umplut paharul la Tirana.

După reuniunea Interpol de la Dubai, președintele sârb Aleksandar Vucici a salutat rezultatul votului ca pe o „victorie” a Serbiei: „Sunt mândru de lupta țării noastre”, a declarat el cu ocazia unei conferințe de presă.

Kosovo a avut o reacție furioasă, denunțând o „campanie furibundă” din partea Serbiei, care arată că aceasta „se opune normalizării relațiilor cu Kosovo”.

A doua zi după votul din Dubai, Pristina a anunțat că mărește taxele vamale asupra produselor sârbe de la 10% la 100%.

Vorbind în numele omologului său kosovar, premierul albanez Edi Rama a declarat că mărirea explozivă a taxelor este o „reacție politică la adresa statului care înjunghie Kosovo pe la spate”.

Kosovo mărise într-o primă fază taxele de la 0% la 10% pe 6 septembrie, înainte de reuniunea Interpol.

„Astăzi a venit vremea să stabilim tarife de 100% în nord și să avem 0% tarife în sudul Kosovo”, a continuat Rama.

Partea de nord a Kosovo este alcătuită din mai multe teritorii autonome, locuite de circa 50.000 de sârbi.

Planul schimbului de teritorii, aruncat în aer

Reaprinderea violentă a conflictului mocnit dintre Serbia și Kosovo este surprinzătoare, dat fiind că în luna august președinții sârb Aleksandar Vucici și kosovar Hashim Thaci militau împreună pentru un schimb de teritorii, care să pună capăt disputelor. „Kosovo este hotărât să ajungă la un acord juridic cu Serbia. Momentul de a o face este acum”, spunea Thaci, la un seminar din Austria pe tema lărgirii UE. Și adăuga: „Țările din regiunea noastră sau alte țări nu ar trebui să se teamă de un acord pașnic potențial între Kosovo și Serbia, chiar dacă ar implica o modificare a frontierelor.”

La rândul său, Vucici declara: „Acum, când în sfârșit am început să discutăm chestiuni de fond între Belgrad și Priștina, toți ceilalți zic: ‘Hei, băieți, ce faceți voi acolo?’. Ce vă pasă ce facem? Facem ceva pentru viitorul sîrbilor și albanezilor.”

Deși cei doi lideri nu au dat detalii în ce ar consta schimbul de teritorii, potrivit celei mai frecvent vehiculate variante, nordul Kosovo (zona majoritar sârbă Ibarski Kolașin) ar trebui să se alipească la Serbia, iar regiunea din sud-vestul Serbiei (Valea Preșevo, cu populație majoritar albaneză) ar fi cedată Kosovo.

 

Kosovo, un debușeu pentru Serbia

Afirmațiile de la Peci au stârnit furie la Belgrad. Ministrul sârb de Externe, Ivica Dacici, a declarat că „nu mai are nici un rost acum să mai avem întâlniri de cooperare regională după tot ce a spus Rama”.

Albania este cel mai mare aliat al Kosovo, o provincie ruptă din corpul fostei Iugoslavii după războiul din 1999 și care și-a proclamat independența în 2008. Serbia (la fel ca România, Spania și alte câteva țări din UE) nu recunoaște statalitatea Kosovo. Potrivit statisticilor oficiale, anul trecut exporturile Serbiei în Kosovo au avut o valoare de 440 de milioane de euro, iar importurile au fost de 21 milioane de euro.