Ministerul Justiției a demarat un proiect de cunoaștere a penitenciarelor din România, ca răspuns la reproșurile internaționale privind condițiile de detenție. Potrivit datelor prezentate succint până acum, deținuții dispun de condiții de lux. Singurul inconvenient este că stau claie peste grămadă.
Penitenciarele din România dispun de cabinete psihologice, săli de sport, biserici, biblioteci, capele, mașini de spălat profesionale, spații pentru convorbiri online, spații de joacă pentru copiii deținuților care vin în vizită, bucătăriile sunt dotate cu filtre de cafea, cuptor cu microunde și sandwich-maker.
Ministerul Justiției a început o campanie de prezentare a închisorilor. În iulie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat începerea campaniei și, deocamdată, s-au făcut doar prezentări sumare ale penitenciarelor din Aiud, Arad, Baia Mare, Bistrița, Botoșani, Brăila și Jilava. S-a insistat că închisorile se află în clădiri vechi, chiar din 1800, însă au fost făcute îmbunătățiri semnificative. Cu toate acestea, gradul de ocupare rămâne principala problemă care a fost semnalată și sancționată de CEDO.
Întâi la Jilava I
eri, potrivit site-ului ANP, la Jilava, penitenciar în regim de maximă siguranță, se aflau 1.093 de persoane private de libertate.
La Jilava, pe aceeași poartă se intră și în pușcărie, și la Fortul 13 Jilava, Memorial al Luptei Antitotalitare, aflat în administrarea Penitenciarului, care a devenit muzeu.
Fortul 13 este locul în care comuniștii au comis cele mai cumplite acte de teroare. Din 1973, o parte dintre celule au fost dezafectate, iar deținutii au fost mutați în noua clădire a penitenciarului.