Patronatele şi sindicatele din industria alimentară acuză marile magazine că-şi fac profitul prin impunerea de preţuri artificiale şi taxe ascunse.
Politica marilor magazine de a-şi muta costurile pe spinarea producătorilor scumpeşte produsele şi le scade calitatea. O susţin chiar producătorii care, ajunşi la capătul răbdării, au declanşat războiul împotriva marilor reţele de supermarketuri. Ieri, patronatele şi sindicatele din industria alimentară şi din domeniul agriculturii au venit cu propunerea realizării unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru supermarketuri, care să împiedice „abuzurile“ magazinelor.
Reprezentanţii producătorilor susţin că supermarketurile exercită un abuz de putere, prin impunerea unor condiţii contractuale care le reduc substanţial profitul, duc la o creştere artificială a preţurilor şi la falimentarea magazinelor de proximitate. Preţuri artificiale şi taxe ascunse Printre patronatele şi sindicatele din agricultură şi industrie alimentară care au semnat propunerea elaborării Codului de Bune Practici Comerciale, se numă ră Federaţia Romalimenta, Asociaţia Română a Cărnii, Asociaţia Producă torilor din Industria Laptelui şi Patronatul Naţional al Viei şi Vinului. Concret, susţin acestea, din cauza condiţiilor impuse, producătorii din România ajung să lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, rata de profit fiind una extrem de mică.
Producătorii afirmă că supermarketurile le impun să nu comercializeze produsele la preţuri mai reduse în alte magazine, ceea ce conduce la o creştere artificială a preţurilor şi afectează activitatea producă torilor mici, locali. Totodată, susţin semnatarii, „taxele ascunse“ practicate de supermarketuri urcă artificial preţul alimentelor. „Prin folosirea acestora se ajunge la o creştere artificială a preţurilor de vânzare, profitabilitatea supermarketurilor ajunge să se situeze între 30% până la 60%, iar producătorii şi consumatorii înregistrează pierderi“, se arată în comunicat. La mâna supermarketului Mai mult, producătorii au declarat agenţiei Mediafax că, pentru a nu-şi pierde locul de pe piaţă, sunt obligaţi să includă în preţ taxe şi comisioane care doar rotunjesc profiturile marilor magazine şi se plâng că li se impun taxe care pot ajunge şi la 40% din valoarea totală a contractelor. Astfel, susţin aceştia, când românii plătesc pentru produs, dau bani şi pentru locul pe care-l ocupă pe raft, dar şi pentru tombole, care ar fi asigurate nu din banii hipermarketului, ci din ai producătorilor. Concluzia nemulţumiţilor: cine nu are reţea proprie de distribuţie şi depinde exclusiv de hipermarket este obligat să introducă o mare parte din costuri în preţul de pe raft sau iese din afacere. SIMILARITĂŢI O problemă în toată Europa Problema puterii supermarketurilor a fost ridicată şi în alte state din Uniunea Europeană şi nu numai, care au adoptat coduri de bune practici şi chiar legi care să reglementeze domeniul. În Marea Britanie, de exemplu, un astfel de Cod a fost adoptat în 2002. În Portugalia, un cod similar a fost semnat în 1997, cuprinzând referiri la transparenţă şi tratamentul nediscriminatoriu, iar în Spania a fost adoptată chiar o lege, în 1996, pentru evitarea dezechilibrelor care pot apărea între marile lanţuri de retail şi micile magazine.