Sursa foto: Arhiva EVZ Procurorii anticorupţie se tem de evaluarea externă. Zece procurori din Procuratura Anticorupţie au depus cereri de demisie imediat după ce instituţia a primit notificările de la Comisia Vetting privind evaluarea externă. Aceştia nu ascund că au decis să părăsească sistemul pentru că le este frică că nu vor trece evaluarea. Iar consecinţele, în acest caz, vor fi foarte dure.
Nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcție a procurorului. Totodată, acesta este lipsit de dreptul de a exercita funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani.
După plecarea celor zece, în Procuratura Anticorupţie au rămas 38 de procurori. În gestiunea lor rămân aproximativ 700 cauze penale. Inclusiv 200 la faza de urmărire penală și 500 în instanța de judecată.
Situaţia rămâne dificilă în special în partea ce ţine de reprezentarea acuzării în instanţe. În secţia judiciară au rămas şase procurori care trebuie să susţină acuzarea în cele 500 de dosare aflate în gestiunea magistraţilor.
Cine sunt procurorii care au decis să plece
EvZ a intrat în posesia listei procurorilor care au decis să plece. Aceştia sunt Mariana Botezatu, Dorin Compan, Constantin Popa, Alexandru Casir, Mircea Ciobanu, Lilia Silvestru, Mariana Boşcănean, Burlacu Dorin, Igor Pasat şi Alexandru Găină.
Ulterior, în spaţiul public a apărut informaţia că Alexandru Găină şi-a retras cererea de demisie.
De ce s-a răzgândit Alexandru Găină
Solicitat de EvZ, procurorul Găină a confirmat că a depus cerere de demisie în legătură cu evaluarea externă şi a explicat motivul care l-a făcut să renunţe.
„Confirm că am depus cerere de demisie. Şi, la fel ca şi ceilalţi colegi, motivul a fost evaluarea pe care trebuie să o trecem. Dar am făcut nişte calcule care m-au determinat să mă răzgândesc. Nu am atins stagiul de zece ani de muncă în Procuratură. Deci, la eliberare nu voi beneficia de îndemnizaţia unică care se oferă procurorilor la plecarea din sistem.
Un alt motiv este că pentru a accede în avocatură va trebui să trec o stagiere obligatorie de doi ani. Cei care au lucrat mai mult de zece ani în Procuratură nu sunt obligaţi să treacă această stagiere”, ne-a explicat Alexandru Găină.
Alexandru Găină/ Sursa foto: captură
Amintim că, anul trecut, Alexandru Găină a ajuns în atenţia presei din cauza unui scandal legat de delapidarea terenurilor din municipul Chişinău, în valoare de 135 de milioane de lei. Antreprenorul a scris mai multe plângeri pe procurorul Alexandru Găină şi ofiţerul de urmărire penală Andrian Lupăcescu că ar tergiversa de 6 ani un dosar penal.
Alexandru Găină a precizat că este vorba de administratorul întreprinderii Qube Construct, Nicolae Botnariuc.
Pe terenurile ajunse în proprietatea Qube Construct a fost aplicat sechestru, deoarece Primăria Chişinău i-a acţionat în instanţa civilă ca să întoarcă proprietăţile. Iar Botnariuc acum luptă ca să scoată sechestrul de pe terenuri. A pierdut în prima instanţă şi a ajuns la Curtea de Apel Chişinău. Acum caută prin orice metodă să obţină câştig de cauză şi recurge la tot felul de ilegalităţi”, a precizat Alexandru Găină.
A lăsat „dosarul miliardului” şi pleacă în „neant”
Mariana Botezatu lucrează în Procuratura Anticorupţie din anul 2010. În gestiunea ei s-au aflat mai multe dosare de rezonaţă, cum ar fi „dosarul spălătoriei ruseşti” dau „dosarul celor cinci magistrate”. Înainte să-şi dea demisia, Mariana Botezatu făcea parte din grupul de procurori care investighează frauda bancară.
Botezatu a recunoscut că părăseşte sistemul din cauza Vettingului. „Din analiza deciziilor celor trei comisii şi audierile efectuate de acestea am constatat existenţa unor duble stadarde, subiectivism, neproporţionalitate. Astfel, se creează impresia de o loterie.
Oricare procuror are hotărâri anulate. Iar în procesul de vetting riscă să nu fie promovat”, a declarat Botezatu pentru Evenimentul Zilei.
Mariana Botezatu/ Sursa foto: captură
Întrebată dacă şi-a găsit un loc de muncă, acuzatoarea a răspuns că pleacă în „neant”.
Conform declarației de avere și interese personale, în 2023, familia Botezatu a obținut un teren pentru construcţie şi a început să-şi construiască casă. Totodată, familia Botezatu a contractat anul trecut un credit de 8 mii de euro.
Procurorul care a făcut percheziţii la rudele ex-preşedintelui Igor Dodon
Dorin Compan şi-a îmceput cariera de procuror în 2007. În toamna anului 2019, după fuga oligarhului Plahotniuc din Republica Moldova, Compan a fost numit şef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizte şi Cazuri Speciale.
În 2020, la două luni după ce procurorul general Alexandr Stoianoglo a început marea „curăţenie” la Procuratura Anticorupţie, Dorin Compan a părăsit sistemul.
A revenit în Procuratură peste doi ani, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a anulat ordinul prin care a fost demis.Procurorul Dorin Compan a gestionat anterior mai multe dosare de rezonanță, activând în cadrul PA din 2007.
Compan a ajuns în atenţia presei după ce a avut în gestiunea sa nmai multe dosare de rezonanţă, în care au fost învinuite chiar şi persoane loiale lui Plahotniuc în perioada guvernării oligarhului.
Compan a fost procurorul care a gestionat dosarul în care era vizat fostul ministru al Agriculturii, Eduard Grama sau fostul viceministru al Economiei, Valeriu Triboi. Tot Compan a instrumentat dosarul licitațiilor trucate în medicină sau dosarul delapidării milioanelor din Fondul Ecologic.
După revenirea în sistem, procurorul Compan a fost implicat în gestionarea mai multor dosare de rezonanţă. Cel mai cunoscut a fost dosarul de învinuire a ex-preşedintelui Igor Dodon. Compan a fost cel care a efectuat percheziţiile la rudele fostului şef al statului.
Dorin Compan/ Sursa foto: reţele de socializare
Mărturia lui Dorin Compan
„Am avut dosare în care au fost învinuiţi persoane cu funcţii înalte, care rămân în continzare foarte influente. Au fost făcute şi continuă presiunile în privinţa mea.
Ştiu că unul din membrii Comisiei de evaluare se află în relaţie de rudenie cu Igor Dodon. Mama mea lucrează în Italia de 20 de ani. În 2016, am vizitat-o şi i-am adus acasă banii câştigaţi pe parcursul mai multor ani. Vre-o 40 de mii de euro. I-am declarat la vamă. Apoi presa a scris că am primit donaţii dubioase.
Nu vreau să mă pomenesc în situaţia judecătorului Ion Chirtoacă, să-mi fie audiată mama la Comisia Vetting”, a declarat Compan pentru EvZ.
Acuzatorul a mai spus că va încerca să se regăsească în avocatură.
Procurorii care se tem de vetting. Acuzatorul care l-a denunţat pe Viorel Morari
Mircea Ciobanu este procurorul care a dat declaraţii în baza cărora fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost trimis pe banca acuzaţilor pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, iar controversatul afacerist Veaceslav Platon a fost făcut parte vătămată.
Mircea Ciobanu a activat timp de șase ani, până în iunie 2016, în funcția de procuror în cadrul Direcției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale. Ulterior, a fost transferat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție
Procurorul Mircea Ciobanu a fost acuzat public de soțul unei foste șefe de la Banca Comercială Moldindconbank că în 2016 ar fi fost implicat în fabricarea dosarului în baza căruia soția sa, Olga Pungă, a fost condamnată la opt ani și opt luni de închisoare.
„După ce a fost reținută, ea a fost transportată la Centrul Național Anticorupție, unde procurorul Mircea Ciobanu a dus-o într-un birou aparte și i-a propus să depună mărturii împotriva lui Veaceslav Platon și a altor persoane. Ea a refuzat categoric. După aceasta, procurorul a amenințat-o că va sta în arest cel puțin o jumătate de an”, a declarat Iurie Pungă.
Procurorul Ciobanu a respins acuzaţiile.
La şedinţa din 1 noiembrie 2021 în dosarul Viorel Morari, Mircea Ciobanu a recunoscut că acuzatoarea Renata Anici i-a sugerat răspunsurile în timp ce îl audia în acest caz.
„Omul lui Slava”
Alexandru Casir a făcut o pauză de patru ani în cariera de procuror după muşamalizarea unui dosar scandalos. Acesta l-a scos de sub urmărire penală pe şoferul fostului procuror general adjunct Andrei Pântea. Şoferul a luat 20.000 de euro de la un tânăr care era învinuit de omor.
Alexandru Casdir a reveni în Procuratură în iunie 2020, în timp ce la şefia Procuraturii Generale se afla Alexandr Stoianoglo. În scurt timp a fost delegal la Procuratura Anticorupţie. Lui Casir i-a fost încredinţat dosarul fraudei bancare.
Alexandr Casir este cunoscut demult în cercul procurorilor ca “omul lui Slava”, adică Veacaslav Platon. Înainte de eliberarea lui Platon din închisoare se vehicula că Alexandr Casir urma să asigure interimatul funcţiei de şef al Procuraturii Anticorupţie. Aceasta fiind o „investiţie serioasă a lui Platon”.
În 2021, Alexandru Casir şi fostul şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie,Vasile Leviţchi, ar fi fost filaţi de un grup format din foşti poliţişti, printre care un ex-ministru adjunct de Interne.
Filajul ar fi fost o comandă a lui Ilan Şor. Acesta ar fi cerut fapte care să-i compromită pe cei doi procurori şi să-i şantajeze ulterior ca să-i ofere date secrete despre investigarea fraudei bancare.
Pe de altă parte, şi Vasile Leviţchi ar fi fost unul din procurorii afiliaţi lui Veaceslav Platon şi chiar a prestat servicii juridice contra plată pentru una din firmele afiliate controversatului afacerist. Acest lucru a fost făcut public de fostul ministru al Justiţiei de la Chişinău, Sergiu Litvinenco.
Veronica Dragalin încearcă să-şi salveze echipa
Şefa Procuraturii Anticorupţie, Veronica Dragalin, s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva Comisiei Vetting.
Cu puţin timp înainte ca Procuratura Anticorupţie să primească notificările de la Comisia Vetting, o membră a Comisiei, Tatiana Răducanu, a fost acuzată de legături cu Vleaceslav Platon și Ilan Șor. Iar Procuratura Anticorupție a deschis o investigație cu privire la Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Vetting.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a trimis mai multor instituții de stat o scrisoare cu concluziile preliminare ale unei investigații pornite în aprilie 2024.
Șefa Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova, Veronica Dragalin / Sursa foto: Facebook
Aceasta arată un risc sporit ca Tatiana Răducanu să fie, de fapt, omul de încredere al fugarilor penali Veaceslav Platon și Ilan Șor. Aceasta le-ar promova interesel. Totodată, asigură că persoanele loiale acestora vor fi promovate în funcții cheie în sistemul de justiție. Iar cei care ar putea fi periculoși vor fi eliminați.
În urma scandalului, Tatiana Răducanu a demisionat.
Precizăm că în acest caz a mai fost pornit un dosar penal, în 2017, de către Procuratura Anticorupţie. Care a fost clasat de către acuzatoarea Mirandolina Suşiţcaia, despre care se vehiculează că ar avea conexiuni cu Platon.
În culisele puterii de la Chişinău se vehiculează că, din această cauză, Dragalin ar putea avea probleme la evaluarea externă.
Recomandările noastre
