Prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Cluj-Napoca afirmă că, din cauza lipsei de bani şi de personal, infracţiunile mărunte ar trebui cercetate de Poliţia Comunitară.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, Eugen Crişan, spune, într-un interviu acordat EVZ, că, din cauza crizei economice, românii au ajuns să fure pentru a avea ce le da de mâncare copiilor.

Crişan adaugă că evaziunea fiscală nu poate fi combătută pe baza unei legi pline de carenţe, care datează din 1934, şi oferă câteva soluţii de modificare a cadrului legislativ.

Doctor în drept, Eugen Crişan şi-a început activitatea în 1996 la Parchetul Huedin. După nouă ani ca procuror anchetator, Eugen Crişan a fost transferat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, unde s-a ocupat de dosarele cu omoruri.

Ulterior, a fost numit, prin concurs, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

INFRACŢIUNI DE CRIZĂ „Se fură produse pentru copii”

EVZ: Se poate spune că anunţatele reduceri de pensii şi salarii şi criza economică au dus la o creş tere a infracţiunilor împotriva persoanelor? Eugen Crişan: În condiţii de criză, când omul nu are ce pune pe masă, acesta se îndreaptă spre locurile unde găseşte produse de bază, în general alimente. Sunt vizate, în general, supermarketurile. Şi nu vorbim despre produse scumpe. Se fură mân care sau produse pentru copii. Ştiu de la o colegă procuror despre o femeie care a fost surprinsă având asupra ei lapte pentru copii. A declarat că nu avea posibilităţi fi nanciare să-l cumpere.

Se poate vorbi despre o creştere a numărului de astfel de infracţiuni? Da, putem vorbi despre o creştere. Fenomenul infracţional la Parchetul Cluj-Napoca a crescut enorm, anul trecut am avut 12.700 de dosare, din care am soluţionat 6.704.

Cum se pregăteşte sistemul judiciar să combată acest val de infracţiuni? Nu avem cum să ne pregătim. Parchetul Cluj, la numărul ăsta de dosare penale, are 18 procurori, schema fiind de 24. Din 18 procurori, patru au promovat, iar cinci vor pleca în concediu de studii. Deci vom rămâne nouă. Cum să te pregăteşti?

Poate prin modificarea legislaţiei privind infracţionalitatea măruntă? Asta în primul rând. Procurorul ar trebui să se ocupe de infracţiunile serioase, care afectează efectiv securitatea cetăţeanului. Costurile pentru a găsi autorul unei fapte mărunte, cum ar fi zgâriatul unei portiere, depăşeşte de câteva ori paguba. Totul costă, de la salariul poliţistului până la cercetarea criminalistică. Odată ce e înregistrat un dosar, chiar cu faptă măruntă, nu poate fi dat uitării.

Pe un om care nu are ce mânca şi fură un litru de lapte din magazin cine ar trebui să-l ancheteze? Eu zic că faptele mărunte până la o anumită valoare, să zicem un salariu minim pe economie, să nu fie considerate infracţiuni. Aş modifica legislaţia ca astfel de cazuri să fie cercetate de Poliţia Comunitară. Iar cei care comit mai multe astfel de infracţiuni mărunte să fie pedepsiţi penal.

Poliţia e pregătită pentru a combate criza ţinând cont că vă bazaţi foarte mult pe activitatea poliţistului? Nu au logistică, nu au benzină, nu au mijloacele să asigure nici acea patrulare de bază. Ce să mai vorbim despre acoperirea în tregului teritoriu care îi e atribuit unei secţii de poliţiei? Aceste lipsuri se pot găsi şi în statistica noastră: avem peste 26.000 de dosare cu autor necunoscut!

Am înţeles că faceţi cursuri de pregătire cu poliţiştii. S-a iniţiat un astfel de program şi unul dintre procurori participă la cursuri. Am constatat o serie de neajunsuri în munca poliţistului, cum ar fi nerespectarea cu rigurozitate a nor melor de procedură penală, neadministrarea întregului probatoriu legat de specificul fiecărei infracţiuni. Astfel, există dosare care ar fi putut fi trimise în judecată, dar din cauza anchetei cu lipsuri am fost nevoiţi să dăm soluţii de netrimitere în judecată. Există şi poliţişti foarte bine pregătiţi şi nu pot să zic că toţi poliţiştii sunt slabi pregătiţi. CADRU LEGISLATIV

Evaziune fiscală combătută cu o lege din 1934

Care sunt carenţele legii privind combaterea evaziunii fiscale? Legiuitorul a emis o nouă lege, 241/2005, care să combată evaziunea fiscală, dar aceasta ridică foarte multe probleme. În primul rând, e foarte dificil pentru procuror să surprindă elementele infracţi unii de evaziune fiscală. De aici şi enorm de multe soluţii de neîncepere a urmăririi penale. O lege simplă ar duce la simplificarea urmăririi penale şi trimiterea în judecată foarte repede a celor vinovaţi.

Ce ar trebui să conţină o lege modernă de combatere a evaziunii fiscale? Nu am înţeles de ce legiutorul are nevoie de o lege care are atâtea carenţe. Legea ar trebui să aibă un singur articol: neachitarea sub orice formă a obligaţiilor faţă de stat constituie evaziune fiscală şi se pedep seşte cu închisoare de la 1 la 15 ani. Ar mai trebui şi un alineat care să se refere la faptul că evaziunea fiscală se pedep seşte şi din culpă, adică agentul comercial nu se poate prevala de necunoaşterea legii. Cei care ar acoperi prejudiciul ar trebui scoşi de sub urmărire.

A crescut şi numărul înşelăciunilor cu file CEC? Atâta vreme cât legislativul nu va interveni prompt în mediul comercial şi nu va proteja comerciantul de bună-cre dinţă, aceste infracţiuni vor continua. De exemplu, Legea CEC, care reglementează filele CEC, este în vigoare din anul 1934.

Sunt multe reclamaţii de înşelăciune depuse de comercianţi? Există foarte multe plângeri depuse la Poliţia Cluj, în multe reclamându-se înşelăciunea cu file CEC. Legiuitorul ar trebui să intervină prompt şi dur ca să protejeze comerciantul onest de fenomentul „ţeparilor” adăpostiţi de lacunele legislative.

În ce mod? Prin crearea unor sisteme de garanţii comerciale. În circuitul comercial a fost nevoie la un moment dat de o aşanumită garanţie. Vânzătorul a avut nevoie de un mijloc de a se proteja pe care nu l-a găsit în legislaţie şi atunci a utilizat o filă CEC.

„Faptele mărunte, până la o anumită valoare, să zicem un salariu minim, să nu fie considerate infracţiuni. Aş modifica legislaţia ca astfel de cazuri să fie cercetate de Poliţia Comunitară. Cei care comit mai multe astfel de infracţiuni să fie pedepsiţi penal.”, EUGEN CRIŞAN, prim-procuror