Debutul „cu scântei” în Procesul de la Nurnberg - 20 noiembrie 1945. Ce s-a dorit prin Procesele de la Nurnberg. „Clinciurile” sovieto-americane arătau că Războiul Rece începuse

Debutul  „cu scântei” în Procesul de la Nurnberg - 20 noiembrie 1945. Ce s-a dorit prin Procesele de la Nurnberg. „Clinciurile” sovieto-americane arătau că Războiul Rece începuse

Procesul de la Nurnberg a început la 20 noiembrie 1945 și va dura până la 1 octombrie 1946. Formarea completului de judecată, stabilirea apărătorilor celor 24 inculpați, foști lideri naziști de top, stabilirea sediului tribunalului și chiar a locului de debut al procesului au arătat că deși abia se încheiase partea preliminară dar decisivă despre pace (actul final  al păcii fiind Tratatul de la Paris din 10 februarie 1947), Războiul Rece începuse.

Procesul de la Nurnberg: ce voiau americanii și sovieticii?

Dacă americanii doreau nu doar pedepsirea crimelor de război ci și scoaterea la iveală a eventualelor relații sovieto-naziste dinaintea anului 1941 (pactul Ribbentrop-Molotov fusese secret, nu se știa mare lucru atunci), sovieticii, din contră, doreau ocultarea acestor informații și condamnarea propagandistică a naziștilor chiar și pentru unele crime pe care le făcuseră sovieticii (Masacrul de la Katyn a fost pus de sovietici pe seama naziștilor tot timpul existenței URSS, chiar și după aceea). Americanii au dorit ca procesul să aibă loc în zona lor de ocupație a Germaniei (din cele patru), asta ca o reparație istorică pentru faptul că toate conferințele interaliate cu participare trilaterală fuseseră dacă nu pe teritoriu sovietic (Yalta), măcar în zone apropiate de sovietici (Teheran) sau în zonă germană ocupată de sovietici (Potsadm).

Evident, sovieticii care au repetat încercarea, s-au văzut nevoiți să accepte ca procesul să nu înceapă la Berlin, acolo unde voiau ei ci la Nurnberg.

Procesul de la Nurnberg: De ce la Nurnberg?

Evident, americanii au avut câștig de cauză. Nurnberg este un oraș german cu o istorie aparte pentru ideea imperială germană. Primul Reich German (Imperiul Romano-German) avea capitala la Aachem capitala lui Carol cel Mare, dar încoronările aveau loc la Nurnberg (oraș imperial liber din secolul XIII). tezaurul se păstra la Augsburg, unde aveau loc și întâlnirile prinților electori ai Sfântului Imperiu. Al Doilea Reich, cel al lui Wilhelm I și Bismarck dăduseră și ei cinstirea cuvenită orașului Nurnberg.

Dorind să arate că descinde ca gândire din Primul Reich, Hitler, creatorul celui de Al Treilea Reich a decis ca toate congresele NSDAP să se desfășoare la Nurnberg. Așadar. iată că dacă visul nazist începuse la Nurnberg. exponenții săi trebuiau să fie judecați aici.

Procesul de la Nurnberg: acuzați și sentințe

Așadar, la 20 noiembrie 1945, au compărut la proces și vor primi următoarele sentințe: Martin Borman (pedeapsa capitală), Karl Donitz (10 ani temniță), Hans Frank (pedeapsa capitală), Wilhelm Frick (pedeapsa capitală), Hanz Fritsche (achitat), Walter Funk (temniță pe viață), Hermann Goring (pedeapsa capitală), Rudof Hess (temniță pe viață), Alfred Jodl (pedeapsa capitală), Enrs Kaltenbrunner (pedeapsa capitală), Wihelm Keitel (pedeapsa capitală),Gustav Krupp (interogat, nu a fost inculpat),Robert Ley (audiat, neacuzat), Konstantin von Neurath (15 ani), Franz von Pappen (achitat), Erich Raeder (temniță pe viață).

Joachim von Ribbentrop (pedeapsa capitală), Alfred Rosenberg (pedeapsa capitală), Fritz Sauckel (pedeapsa capitală). Hjalmar Schacht (achitat), Baldur von Schirach (20 ani temniță), Arthur Seiss-Inquart (pedeapsa capitală). Albert Speer (20 ani temniță), Julius Streicher (pedeapsa capitală).

Liderul SS Heinrich Himmler s-a sinucis în arest înainte de proces. Înainte de execuție, după pronunțarea sentinței, s-a sinucis și Hermann Goering.  Adolf Eichmann a fost prins în America de Sud de Mossad și executat în Israel în 1962. Adolf Hitler, oficial, s-a sinucis la 30 aprilie 1945, la Berlin, alături de Eva Braunn.

Joseph Goebbels și soția sa Magda s-au sinucis imediat după Hitler, otrăvindu-și și copiii.  Josef Mengele, călăul de la Auschwitz, nu a fost niciodată prins, murind în 1979, în America de Sud. Wilhelm Kubbe și Reihard Heydrich fuseseră executați de rezistența anti-nazistă la Minsk și, respectiv la Praga. Observăm că au fost câteva achitări, pedepse între 10 și 20 ani închisoare, majoritatea sentințelor fiind de condamnare la moarte prin spânzurare. Sentințele capitale au fost executate la 16 octombrie 1946, la Nurnberg.