Procesul Doctorilor și „Codul de la Nurnberg”

Sirsa foto: Evenimentul istoric

Procesul Doctorilor și ”Codul de la Nurnberg”. Ce decizii importante s-au luat atunci și cum au reapărut acele decizii în contextul Pandemiei de Covid 19.

Procesul Doctorilor a fost primul proces care a deschis seria celor 12 numite generic ”Procesele de la Nurnberg”. S-a desfășurat între 9 decembrie 1946 și 20 august 1947. Completul de judecată a fost unul american. Doar primul proces, cel intentat ”greilor” regimului nazist a avut componență internațională. Pe numele celor 23 de acuzați (22 bărbați și o singură femeie doctor, Herta Oberheuser) au fost depuse peste 4000 de plângeri.

Procesul Doctorilor  -principalele sentințe

SS Oberst Viktor Brack, Cancelaria Fuhrerului, Karl Brand, medicul personal al Fuhrerului Adolf Hitler,  SS Oberst Rudolph Brandt, secretarul lui Heinrich Himmler, Karl Gebhardt SS Obersturmbannfuhher, medicul personal al lui Heinrich Himmler, SS Oberst&Reichskommisar Joachim Mugrowsky, șeful Igienei din SS, SS Oberst Wolfram Sievers, director la Institutul German de Cercetări Științifice Militare și SS Hauptman Waldemar Hoven au fost condamnați la moarte și executați prin spânzurare, la 2 iunie 1948, în Închisoarea Landsberg din Bavaria. 10 acuzați au fost achitați, iar ultimii 6 au primit condamnări între 10 ani și închisoare pe viață.

Herta Oberheuser, singura femeie medic din proces, a primit 20 ani închisoare, dar a fost eliberată în 1952 pentru bună purtare.  S-a angajat ca medic, în Germania Federală, în 1956, dar o supraviețuitoare de la Ravensbruck a recunoscut-o, pierzându-și licența în 1958. În urma unui proces, în 1961, Herta Oberheuser a reușit să își recapete licența de medic și a lucrat la un institut de cercetări medicale (Institutul Bodelschwing). A murit în ianuarie 1978.

Procesele de la Nurnberg fără doi „grei”: Josef Mengele și Adolf Eichmann

Iosef Mengele, supranumit ”Îngerul Morții” nu a compărut niciodată într-un proces, deși, ca și Eichmann și alții, fusese condamnat la moarte în contumacie pentru crime de război. Joseph Mengele ar fi murit înecat, pe o plajă din Brazilia, în 1979. A existat suspiciunea că ar fi trăit în micul orășel brazilian Candido Godoi, unde locuia o comunitate germană. Ce este interesant că, în anii 50, ai secolului XX,  în acel oraș, practic toate femeile au născut gemeni. Oamenii își amintesc că un domn misterios, care corespundea semnalmentelor lui Joseph Mengele ar fi trăit acolo ca medic, apoi ar fi dispărut.

Iosef Mengele a încercat diverse experimente inumane. foto: history.nl.

Nu venise în orășel decât cu o servietă medicală de piele. Se credea că ar fi fugit de la Auschwitz, având cu el acea servietă cu eprubete conținând eșantioane reprezentând rezultatele macabrelor sale experimente. Adolf Eichmann, ca de altfel mulți naziști a reușit să se sustragă proceselor. El a fost prins abia în 1960, în Argentina, de un commando al Mossad, din care a făcut parte și medicul anestezist român Iona Elian. Adolf Eichmann a fost dus în Israel,  judecat și executat în 1962. Adolf Hitler, Hermann Goring, Josepf Goebbels, Heinrich Himmler s-au sinucis, Reinhard Heydrich și Wilhelm Kubbe asasinați în urma unor misiuni speciale (mixtă ceho-britanică în primul caz și a partizanilor sovietici în cel de-al doilea caz).

Codul de la Nurnberg

În 1947, ”Codul de la Nurnberg” a stipulat în cele 10 puncte ale sale,  că orice experiment medical se va face numai cu acordul expres al celui ce se pune la dispoziția echipei de lucru. Echipa de lucru trebuia să îl informeze despre tot ceea ce se prezuma că va produce acel experiment: efecte benefice, reacții adverse, riscul rănirii, morții, îmbolnăvirii. Dacă echipa ar constata orice schimbare de parametri în timpul experimentului, de natură să pună în pericol viața sau integritatea subiectului, experimentul trebuia oprit imediat. Erau interzise orice mijloace de influențare prin forță a unui om pentru a-l determina să participe la un experiment: amemințare, lipsire de libertate, șantaj, ascunderea adevărului, inducerea în eroare etc.

Convenția de la Oviedo din aprilie 1997, la cinci decenii de la momentul Nurnberg 1947, a reiterat multe puncte privind dreptul ființei umane de a nu face obiectul unor experimente medicale fără acordul său explicit.