Nouă copii dintr-un sat hunedorean şi-au început şi anul şcolar 2010-2011 într-un container. Motivul: clădirea şcolii este dărăpănată şi va rămâne aşa până când se vor găsi banii necesari pentru repararea ei.
O parte din "bătătura" satului Holdea este ocupată de un container alb, destul de mare şi aşezat pe două bârne de lemn. Dinăuntru nu se aude nimic. În faţa uşii paralelipipedului de tablă, vreo cinci femei stau la poveşti ca să treacă mai repede timpul. Toate îşi aşteaptă copiii să iasă din container, pentru că aici, este amenajată şcoala primară din Holdea.
În containerul lung de cinci metri, lat de trei şi înalt de vreo doi metri se urcă pe două trepte de lemn. Înăuntrul său, nouă copii desenează cuminţi şi liniştiţi. Pe partea stângă sunt aşezaţi doi câte doi, în patru bănci rezultate prin lipirea a câte două bănci individuale, iar pe cea dreaptă a mai rămas loc doar pentru doi elevi, biroul învăţătoarei pe care stă un monitor slim conectat la un calculator şi pentru o tablă de dimensiuni reduse, aşezată pe colţ. Două neoane asigură destulă lumină în interior, iar linoleumul curat, perdelele de la geamuri, fluturaşii coloraţi agăţaţi de tavan, alături de cele peste 20 de mici planşe didactice care, totuşi, au încăput pe pereţi, fac atmosfera mai prietenoasă. Cu spaţiul este însă o problemă. Învăţătoarea este nevoită să stea mai mult în picioare. Dacă se aşează la biroul ei, copiilor le va fi un pic mai greu să ajungă la tablă. Scaunul învăţătoarei ar ocupa singurul culoar din clasa cu o suprafaţă de nici 15 metri pătraţi. Alt an, altă învăţătoare, aceeaşi şcoală
E prima zi de şcoală, iar elevii abia s-au obişnuit cu noua lor învăţătoare. La Holdea, învăţătorii s-au tot schimbat de la un an la altul pentru că postul de aici nu e deloc atractiv: navetă zeci de kilometri, iar ultimii doi kilometri, de la şosea până în sat, se parcurg pe jos. Deşi are mai bine de 15 ani petrecuţi în învăţământ, Sorina Lupşa se declară mulţumită că a găsit un post liber şi spune că ar fi venit la Holdea şi dacă ar fi ştiut "din prima" că aici, de aproape trei ani, şcoala este amenajată într-un container de tipul celor destinate sinistraţilor. "Nu cred că vor fi probleme mari în sala de clasă. Eu oricum sunt obişnuită să stau mai mult în picioare, mai ales că e vorba de o clasă cu regim simultan de predare (sunt trei elevi de clasa l, unul de a ll-a, patru de clasa a lll-a şi unul în clasa a lV-a – n.r.). Avem curent electric şi am înţeles de la părinţi că, iarna, cele două calorifere electrice produc destulă căldură", spune Sorina Lupşa. "Mai bine aşa, decât deloc"
Vechea şcoală din Holdea a fost închisă la mijlocul anilor '90, când, în sat, nu au mai fost destui copii pentru a-şi putea continua activitatea. Câţiva ani, locul şcolii a fost luat de un mic magazin. Nici magazinul n-a mai mers. Clădirea în care se află căminul cultural şi şcoala e în paragină. Sala de cămin nu mai are uşi şi geamuri, iar lacătul vechii şcoli e acum imposibil de desfăcut. În urmă cu trei ani, numărul copiilor care urmau să meargă la şcoală a crescut din nou, iar localnicii au cerut insistent redeschiderea şcolii primare din Holdea. Primăria nu a avut bani să reabiliteze vechea şcoală, dar a procurat gratuit un "birou de campanie" în interiorul căruia a amenajat o sală de clasă. Localnicii spun că e mult mai bine aşa decât să-şi trimită copiii la şcoala din satul Coşeşti, la trei kilometri distanţ. "Eu, când nepoata mea a fost în clasa l, am făcut cu ea câte 12 kilometri pe zi. O duceam la Coşeşti, mă întorceam acasă, iar la amiază mergeam iară după ea. Bine că s-a terminat şi s-a făcut şcoala asta. Mai bine aşa, decât deloc", spune Aurica Pop.
Revendicările micuţilor
Două locuri în plus, ca să fie suficient spaţiu şi pentru cei doi colegi ai lor care vor începe clasa l la anul, "un robinet cu apă", "o toaletă mai bună" şi "un mic teren de fotbal". Atât şi-ar mai dori cei nouă elevi ai şcolii primare din containerul de la Holdea. Din cauza spaţiului prea mic, şcoala amenajată în biroul de campanie nu-i poate primi pe cei doi micuţi ai satului care ar trebui să urmeze cursuri pregătitoare. În container nu s-a putut trage şi apă, iar toaleta este una... ca la ţară şi situată peste drum. "Când e frumos, în pauze ieşim şi ne jucăm afară. Când plouă, stăm în clasă şi mâncăm pacheţelul", spune Armina Lupu (10 ani), eleva din clasa a patra care a prins şi vremurile în care, la Holdea, nu exista o şcoală.
Poate, la anul...
Primarul comunei Lăpugiu de Jos (de care aparţine satul Holdea), Alin Chioreanu, declară că, poate, la anul, copiii din Holdea vor învăţa în vechea şcoală, dacă se vor găsi bani pentru reabilitarea clădirii. "Ca să putem redeschide şcoala din Holdea avem nevoie de aproximativ 100.000 de lei. Suma este imensă pentru o primărie care are venituri proprii anuale de doar 90.000 de lei. Până acum am încercat să ne ocupăm de şcolile din alte patru sate, unde sunt câte 40-50 de elevi. Dacă nu ar fi consiliul judeţean să ne ajute cu bani, noi am fi în faliment, ca administraţie. Am cerut bani şi pentru Holdea, dar nu am primit. Avem un proiect de reabilitare a şcolii, dar ne trebuiesc doar banii pentru a-l pune în practică. Cu cât facem rost de ei mai curând, cu atât mai bine", conchide primarul Chioreanu.
Recomandările noastre
