În fiecare an e la fel: preţurile produselor alimentare cresc brusc în preajma Sărbătorilor, iar românii, cuprinşi de febra cumpărăturilor, aleargă după cele mai mici preţuri. Paştele aduce primul val important de vânzări, de care producătorii şi comercianţii se vor mai bucura abia la iarnă, de Crăciun.
De Sărbători, românii nu se uită la bani, în special când e vorba de mâncare, iar furnizorii şi distribuitorii caută să speculeze cât mai mult această tendinţă. „Ei au observat că, dacă cresc preţurile, cresc şi încasările. Încasările sunt mai mari nu pentru că au mâncat românii mai mult, ci pentru că au crescut preţurile“, explică analistul economic Ilie Şerbănescu.
Anul trecut, pentru a cumpăra câte puţin din fiecare produs pentru masa de Paşte, românii au cheltuit cel puţin câte 250 de lei. În pofida scumpirilor, în hipermarketuri s-au înregistrat vânzări-record la carnea de miel, cozonaci, ouă, dulciuri, vin şi băuturi răcoritoare. De ce mâncăm mai scump
Majorările speculative de preţ nu explică, însă, în totalitate scumpirea alimentelor în această perioadă. Anul trecut, seceta a făcut ravagii în agricultură, iar efectele se vor resimţ i până la viitoarea recoltă. Cu condiţia să avem un an bun, altfel va fi şi mai rău. Scumpirea motorinei şi taxele pentru sacrificarea animalelor în abatoarele autorizate au şi ele o contribuţie semnificativă la conturarea preţurilor alimentare. „Producţia agricolă scade de la an la an, contribuţia agriculturii la PIB scade continuu. În aceste condiţii, preţurile nu pot să scadă“, subliniază Ilie Şerbănescu.
Cifrele îi dau dreptate analistului economic. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2007 agricultura a înregistrat un declin de 1,3% la nivelul contribuţiei la Produsul Intern Brut (PIB). Potrivit Comisiei Europene, România are, alături de Bulgaria, cea mai scăzută producţie de cereale la hectar din UE - doar trei tone/hectar.
Rapoartele europene intră în contradicţie cu ambiţiile premierului Călin Popescu-Tăriceanu, care doreşte ca România să devină a doua putere agricolă a Uniunii Europene, după Franţa, bazându-se pe faptul că agricultura românească va absorbi zece miliarde de euro până în anul 2013, din care opt miliarde sunt fonduri europene.
În ultimii şapte ani, în agricultură s-au investit peste 5,8 miliarde de euro din bugetul de stat şi din fonduri europene, în proporţii aproape egale. Potrivit Ministerului Agriculturii, subvenţiile anuale acordate de stat fermierilor au crescut de patru ori în această perioadă. În 2001, subvenţiile au totalizat 735 de milioane de lei, iar anul trecut acestea au ajuns la 2,7 miliarde de lei.
Conform Eurostat, câştigul real al unui agricultor român a scăzut cu 16,7% în 2007, comparativ cu anul anterior, cea mai mare scădere dintre toate statele membre ale UE.
Luna trecută, membrii Federaţiei Agrostar au protestat în faţa Ministerului Agriculturii, solicitând subvenţionarea motorinei pentru agricultură. Sindicaliştii au împărţit gratuit trecătorilor salată, ceapă şi cartofi, pentru a arăta că produsele româneşti au ajuns să se vândă pe nimic.
Şi crescătorii de vite au protestat în martie, pichetând sediile celor mai importante fabrici de procesare a laptelui, nemulţumiţi de preţul prea mic oferit de procesatori. Ei au reclamat faptul că preţul plătit de fabrici nu acoperă costurile de producţie, iar laptele ajunge la consumator de trei ori mai scump. Scandalul pâinii
Anul acesta, nu mielul a dat startul scumpirilor de Paşte, ci pâinea. Deocamdată, însă, nu se ştie dacă e un semnal fals. Aurel Popescu, preşedintele patronatului Rompan, a declarat marţi că preţul pâinii va creşte până la Paşte, întrucât grâul a continuat să se scumpească în ultima săptămână. El a adăugat că preţul grâului a ajuns în ultima săptămână la 1,05 lei pe kilogram şi ar putea rămâne 1,1 lei până la noua recoltă. „O pâine de 280 de grame se poate cumpăra acum în medie cu un leu. Probabil, preţul va mai creşte în perioada următoare cu 10 bani, depinde de fiecare producător şi de calculele pe care şi le face“, a spus Popescu, citat de agenţia Mediafax. „Începând din luna martie, cei opt depozitari din România au acces la circa 60.000 de tone de grâu din rezerva de stat. Ei achiziţionează acest grâu cu 0,75 lei pe kilogram şi ni-l vând nouă cu 1,05 lei/kg. Oricum, nu avem de ales. Chiar dacă suntem în pierdere, suntem obligaţi să producem, pentru că avem datorii la bănci“, a menţionat liderul Rompan.
Potrivit Mediafax, România a înregistrat anul trecut una dintre cele mai scăzute recolte de grâu de după 1990. Cantitatea obţinută a fost de circa trei milioane de tone, cu 44% mai puţin decât în 2006. Doar în 2003 s-a înregistrat o recoltă mai slabă, de 2,4 milioane de tone. Morarii dau înapoi
Anunţul scumpirii pâinii în pragul Paştelui a atras replica dură a premierului Călin Popescu- Tăriceanu. Primul-ministru a declarat că nu există o criză a făinei sau a grâului în România, astfel că scumpirea pâinii nu se justifică. „Care este substratul? Ce costuri au crescut, ca să justifice o majorare a preţurilor? Trebuie să vedem dacă nu există o politică de tip cartel, şi aici Consiliul Concurenţei are un rol important de jucat. Îl chem să îşi joace acest rol“, a declarat miercuri primulministru, la capătul şedinţei de guvern.
Demersul premierului este criticat de analistul economic Ilie Şerbănescu, în opinia căruia „producătorii agricoli sunt batjocoriţi“. „Ne gândim acum la cumpărători, care sunt votanţi, dar la producători cine se gândeşte? N-avem o bursă agricolă. Noi n-avem un preţ al grâului. Domnul Tăriceanu ar trebui să se îngrijească să facă o bursă de cereale, în sistem de bursă, fiindcă bursa de mărfuri se ocupă cu tot felul de alte năzbâtii. Există mulţi şmecheri care nu vor să existe un preţ real, un preţ stabilit de piaţă, fie el mare sau mic“, a spus Şerbănescu.
După ce Tăriceanu le-a cerut miercuri miniştrilor economiei şi agriculturii să demareze o anchetă pentru a verifica dacă scumpirea pâinii e justificată, Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriei de Morărit şi Panificaţie, a declarat pentru Realitatea TV că pâinea nu se scumpeşte înainte de Paşte. Cât costă mielul?
Ca de obicei, dacă vine Paştele, şi mielul e mai scump. Crescătorii estimează că în următoarele săptămâni preţul va ajunge la 15-20 de lei pe kilogram pentru carnea tranşată. Potrivit Mediafax, scumpirea e impusă de preţul mai mare al furajelor, care s-au scumpit din cauza secetei.
Anul trecut, carnea de miel tranşată a ajuns la 13-15 lei pe kilogram, susţin reprezentanţii Patronatului Crescătorilor şi Exportatorilor de Ovine din România, iar un miel de nouă kilograme costa aproximativ 150 de lei. Sacrificarea mieilor a fost permisă numai în abatoarele autorizate de Direcţiile Sanitar- Veterinare din fiecare judeţ. Întrucât vânzătorii au fost obligaţi să plătească taxe, iar transportul trebuia efectuat obligatoriu cu maşini frigorifice, mulţi dintre crescătorii de miei au renunţat la comerţ, astfel că în multe oraşe cantitatea de carne de miel scoasă la vânzare a fost insuficientă.
Situaţia tinde să se repete şi în acest an, întrucât crescătorii spun că obligaţia de a sacrifica mieii în abator impune cheltuieli suplimentare.
ALTERNATIVĂ Marfă ieftină şi de calitate în Bulgaria
Tot mai mulţi locuitori din sudul ţării merg la cumpărături în Bulgaria. Cafeaua, dulciurile şi băuturile sunt cele mai ieftine. Conform unui raport Eurostat emis anul trecut, Bulgaria are cele mai mici preţuri la produsele alimentare şi băuturi non-alcoolice dintre toate statele membre UE, comparativ cu media europeană. La sud de Dunăre, nivelul preţurilor alimentare reprezintă 56% din media europeană şi 79% din cele practicate în România. De aceea, românii din zona de frontieră preferă să treacă Dunărea pentru a-şi face cumpărăturile. Mai bine la Ruse
Destinaţia preferată a românilor pentru shopping este Ruse, un oraş îngrijit, în care marfa nu e doar mai ieftină, ci adesea şi mai de calitate. În plus, aici se găsesc produse care nu există în ţara noastră.
În medie, preţurile produselor alimentare sunt mai mici cu 5-20% decât cele din România. Carnea e mai ieftină cu 10-15% în Bulgaria, iar cafeaua şi dulciurile, foarte variate, pot fi cumpărate şi la jumătate de preţ. Românii pot achita în leva sau cu card Visa Electron ori Maestro. Avantajaţi de apropierea de frontieră, locuitorii din Giurgiu, Călăraşi, Teleorman şi Ialomiţa merg cel mai des în Bulgaria şi ies uşor în câştig, datorită consumului mic de carburant. Bucureştenii testează şi ei piaţa, dar distanţa îi obligă să cheltuiască mai mult pentru a ieşi în câştig. OFERTE Hipermarketurile îşi pregătesc ofertele > Retailerii îşi vor anunţa în curând noile preţuri, promoţiile şi orarul de Sărbători. Carrefour şi-a stabilit deja preţurile de Paşte. Un litru de ulei costă 5,99 lei, făina costă între 1,59 şi 1,81 lei/kg, pâinea feliată costă 2,59 lei/600 grame, pâinea simplă se găseşte la preţul de 2,10 lei/kg, iar laptele costă 2,84 lei/litru. > Un carton de ouă costă 9,99 lei, o caserolă cu 15 ouă costă 8,65 lei, iar una de zece ouă - 3,52 lei. O caserolă cu ouă vopsite (zece bucăţi) costă 7,19 lei. Cozonacul are preţuri cuprinse între 5,89 şi 35,90 lei, laptele costă 3,29-3,69 lei, iar vinul costă între 9,99 lei sticla şi 27,70 lei pachetul de patru sticle. Carnea de miel rotisat costă 36,90 lei/kg, drobul de miel - 14,90 lei/kg, iar stufatul de miel - 24,90 lei/kg. > La Cora, uleiul costă în prezent 5,31-19,03 lei/litru, făina se vinde cu 1,49-1,80 lei/kg, laptele cu 3,71-4,28 lei/litru, zahărul costă 2,80- 2,75 lei/kg, iar vinul 9,70-16,29 lei sticla de 0,75 litri. > La Real, cartonul de ouă costă 9,99 lei, pâinea - 1,99 lei, cozonacul - 3,19 lei. Vinul costă între 17,99 lei şi 21,49 lei, zahărul - 2,65 lei/kg, iar laptele - între 1,85 şi 3,15 lei.
Preţuri mai mici la vecinii unguri
Mii de timişeni îşi fac cumpărăturile de Paşte în Ungaria, majoritatea optând pentru hipermarketurile din Szeged. „De când am intrat în Uniune mergem cam de două- trei ori pe lună la Szeged, la cumpărături. Ieşim mai ieftin. Cine îşi ia mâncare din Ungaria face o afacere, pentru că sunt produse pe care le cumperi la jumătate de preţ. Am cumpărat ciocolată Milka din aceea mare, la 200 de grame, cu echivalentul a patru lei, or la noi e opt şi chiar zece lei. Carnea, brânzeturile şi toate produsele de bază sunt mai ieftine. Ouăle sau uleiul sunt la jumătate de preţ faţă de ce găsim la noi la hipermarket“, spune Crina Zamfir, o tânără de 35 de ani din Timişoara, obişnuită să cumpere din ţara vecină. Drumul de 130 de kilometri din Timişoara până la Szeged se parcurge în circa o oră, cu o cheltuială de 50 de lei pentru combustibil. (Alex Negru, Georgeta Petrovici)