Actualitate
Președinții Poloniei și Ucrainei au comemorat împreună victimele masacrului de la Volînia
Volodimir Zelenski. Sursa foto: administratia-prezidentiala Preşedinţii Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi Poloniei, Andrzej Duda, au comemorat duminică masacrarea unor polonezi de către naţionalişti ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, crime care au reprezentat o sursă de tensiune între cei doi aliaţi,
Varşovia a fost unul dintre cei mai fermi aliaţi ai Kievului de la declanşarea invaziei ruse, în februarie 2022, asupra Ucrainei. Totuşi, masacrul din Volînia, în care, potrivit istoricilor, zeci de mii de polonezi au pierit, a continuat să afecteze legăturile dintre cele două naţiuni şi a revenit în atenţie înaintea comemorării, la 11 iulie, a uneia dintre cele mai sângeroase zile din şirul de asasinate care au avut loc între anii 1943-1945.
Imagini televizate îi înfăţişau duminică pe Zelenski şi Duda într-o biserică din Luţk, oraş din vestul Ucrainei, în timpul slujbei desfăşurate în amintirea victimelor.
Istoricii polonezi estimează că circa 12.000 de ucraineni au fost ucişi, în operaţiuni de represalii comise de polonezi.
"Împreună aducem un omagiu tuturor victimelor nevinovate din Volînia! Aducerea aminte ne uneşte! Împreună suntem mai puternici", a scris biroul preşedintelui Duda pe Twitter.
Președintele Poloniei și cel al Ucrainei, unul lângă altul la evenimentul comemorativ
Zelenski a postat acelaşi tweet, atât în limba ucraineană, cât şi în limba poloneză.
Masacrul a provocat o dispută publică inedită între Polonia şi Ucraina, la începutul anului, după ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe polonez a declarat că Zelenski ar trebui să-şi ceară iertare pentru evenimentele din Volînia.
Preşedintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a intervenit pentru a dezamorsa tensiunile, în mai, când a declarat că Kievul înţelege durerea Poloniei.
Vineri, premierul polonez Mateusz Morawiecki a vizitat vestul Ucrainei pentru a aduce un omagiu victimelor.
Parlamentul polonez a declarat că masacrele, comise între anii 1943 şi 1945 de către Armata Insurgentă Ucraineană şi de Organizaţia Naţionaliştilor Ucrainei sub conducerea lui Stepan Bandera, conţin elemente de genocid.
Ucraina nu a acceptat această evaluare şi se referă adesea la evenimentele din Volînia ca fiind parte a unui conflict între Polonia şi Ucraina care a afectat ambele naţiuni, după cum notează Agerpres
Recomandările noastre
