Proiectul de lege semnat de 39 de parlamentari PSD, care modifică legislația penală în sensul stabilirii unui prag de 200.000 de euro pentru infracțiunea de abuz în serviciu nu este susținut de președintele filialei social-democrate din Cluj, deputatul Horia Nasra. El este de părere că este necesară o dezbatere publică a subiectului.

„Nu susţin acest proiect de lege. Modificările propuse lipsesc de substanţă infracţiunile de corupţie prevăzute de Codul Penal. În ceea ce priveşte pragul de materialitate pentru abuzul în serviciu este obligatoriu să facă obiectul unei dezbateri publice”, a spus Nasra, pentru Mediafax.

Reamintim că liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie, Bombonica Prodana, şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman. La începtul lunii octombrie procesul a fost reluat de la zero, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Decizia a fost luată pe 5 septembrie, în condiţiile în care judecătoarea Anamaria Dascălu se va pensiona şi nu va mai face parte din completul căruia i-a fost repartizat acest dosar, fiind înlocuită de Constantin Epure. Astfel, a fost invocată o decizie a CEDO, fiind pusă în discuţie din oficiu reluarea procesului. 

Deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, a înregistrat la Parlament, cu numai o săptămână înaintea Crăciunului, o inițiativă legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală. Printre noile prevederi propuse este una potrivit căreia abuzul în serviciu cu paguba sub 200.000 de euro nu mai este infracțiune, motivând că sancțiunea penală trebuie să intervină doar în cazul unei pagube „substanțiale”.

Referitor la modificarea articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, iniţiatorii consideră că aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapta este săvârşită într-o formă gravă, şi anume când fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro.

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, prevede textul legislativ.

Forma actuală a articolului 297 stabileşte că abuzul în serviciu este „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

În proiectul legislativ mai apare şi o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii. Astfel, iniţiatorul a adăugat două noi alineate:

„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu; (3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puţin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”, potrivit textului normativ.

De asemenea, proiectul prevede şi modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Astfel, ar urma să fie modificat articolul 290, care face referire la denunţ.

„Denunţul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale. Dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”, se arată în actul normativ.

Deputatul PSD argumentează, în expunerea de motive, că modificările avute în vedere doresc armonizarea legislaţiei noastre cu practica CEDO în materie.

Inițiativa legislativă este susţină de 38 de parlamentari PSD, printre care deputaţii Liviu Pleşoianu şi Andreea Cosma. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.