Magistratii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au elaborat un ghid care are în vedere unificarea practicii judiciare, dar şi atingerea scopului pedepselor concomitent cu înregistrarea de rezultate notabile în combaterea corupţiei. În acest ghid, se recomandă judecătorilor să nu mai aleagă calea de mijloc, cea a condamnărilor la pedepse cu suspendarea, iar dacă o fac atunci verdictul trebuie motivat foarte minuţios. Înalta Curte, condusă de judecătoarea Livia Doina Stanciu, a stabilit şi paşii pe care trebuie să-i facă magistraţii, pentru a determina o unificare a practicii judiciare.
„Dacă paşii menţionaţi ar trebui să conducă la stabilirea unei pedepse juste, nu mai puţin importantă este si operaţiunea de individualizare a executării pedepsei aplicate, bazata pe aceleaşi criterii amintite anterior. Observaţiile noastre nu conduc, în mod obligatoriu, la concluzia că, în cazul infracţiunilor de corupţie singura modalitate acceptabilă ar fi executarea efectivă a pedepselor aplicate, însă subliniază necesitatea motivării minuţioase de către instanţa de judecată care optează pentru suspendarea executării pedepsei, în mod special. Apreciem totuşi că, date fiind observaţiile anterioare, suspendarea executării pedepsei ar trebui dispusă, în cazul infractiunilor de coruptie, doar în situaţia faptelor caracterizate de un grad foarte redus de pericol social concret, comise de persoane a caror atitudine faţă de faptă şi urmările produse denotă o periculozitate socială scăzută şi posibilitatea reeducării lor chiar şi fără privarea de libertate – pentru care simpla aplicare a unei pedepse reprezintă un avertisment extrem de serios, de natură a sta la baza schimbării unor mentalităţi eronate”, se arată în ghidul emis de Instanţa Supremă.
Reamintim că în raportul MCV din 22 ianuarie 2014 se arată că "în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt există încă obstacole semnificative. În ciuda cercetărilor, a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor care au loc, există elemente care dovedesc faptul că actele de corupţie nu sunt întotdeauna tratate ca infracţiuni grave. În cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare să indice o anumită reticenţă a judecătorilor de a-şi asuma consecinţele unei constatări a vinovaţiei, ceea ce se află în contradicţie cu ghidul de stabilire a pedepselor al înseşi Înaltei Curţi. Un alt aspect important în acest domeniu va fi imbunătăţirea bilanţului de rezultate în ceea ce priveşte confiscarea activelor şi recuperarea activelor. Confiscarea extinsă, care cuprinde şi activele rudelor, rămâne o procedură recentă la care se recurge relativ rar".
În raportul MCV citat se mai arată că "Această reticență este subliniată de declarațiile unor politicieni români care își exprimă simpatia față de persoanele condamnate pentru acte de corupție. Aplicarea neuniformă a normelor privind miniștrii care demisionează din posturi creează o impresie de subiectivitate. Acest lucru ar putea avea legătură și cu modificările aduse Codului penal și adoptate de Parlament în decembrie 2013 fără organizarea unei dezbateri sau a unei consultări publice prealabile. Organismele judiciare din România, inclusiv Înalta Curte și Consiliul Superior al Magistraturii, și-au exprimat îngrijorări grave cu privire la modificări, întrucât acestea ar avea ca efect scoaterea parlamentarilor din sfera de aplicare a legislației aplicabile infracțiunilor de corupție, precum luarea de mită, traficul de influență și abuzul în serviciu. Din datele DNA reiese că un număr de 28 de parlamentari au fost condamnați sau sunt judecați pentru fapte de corupție".
Menţionăm că Guvernul Ponta 3 şi-a asumat prin noul program politic creat după intrarea UDMR la putere inclusiv respectarea legislaţiei privind aplicarea confiscării extinse.
Recomandările Instanţei Supreme privind de modul de punere in practicجa a acestui Ghid de individualizare judiciară a pedepselor aplicate pentru infracţiuni de corupţie au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.
Reamintim că una dintre recomandările din raportul MCV din 22 ianuarie 2014 privind măsurile care trebuie luate pentru combaterea coruptiei se referă la sporirea uniformităţii și a efectului disuasiv al pedepselor aplicate în cazurile de corupție în toate instanțele de pe teritoriul României.

Te-ar putea interesa și: