Preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, a avertizat că Rusia foloseşte atacuri cibernetice pentru a diviza şi destabiliza Europa. Declaraţiile liderului bulgar au fost acordate postului BBC înainte de alegerile prezidenţiale din Bulgaria, programate pentru duminică.
Potrivit liderului bulgar, Moscova a încercat să influenţeze mediul politic în ţara sa şi pe teritoriul Europei, finanţând formaţiuni politice şi mişcări, prin intermediul propagandei şi chiar derulând atacuri cibernetice.
Rosen Plevneliev a precizat că, anul trecut, în ziua referendumului şi a alegerilor locale, un atac cibernetic a vizat comisia electorală şi alte pagini de internet ale guvernului şi a menţionat că aceste atacuri sunt asociate aceluiaşi grup care au ţintit alegerile americane. Oficialii americani susţin că gruparea care realizează atacurile cibernetice acţionează, probabil, la ordinele unor înalţi oficiali din Rusia, acuzaţii pe care Moscova le neagă.
Doi sunt favoriții în alegerile de la 6 noiembrie – candidatul partidului GHERB, președinta parlamentului Țețka Țaceva și cel al Partidului socialist, ex-comandantul aviației militare gen. Rumen Radev, care a demisionat din post în ajunul campaniei, transmite Europa Liberă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ultimele sondaje arată că cele mai mari șanse de a câștiga primul tur le are Țaceva. Radev însă va putea răsturna situația în cel de al doilea tur.
Decizia pentru desemnarea Țețkei Țaceva a fost luată, ca toate deciziile importante din ultimii ani, personal de premierul Borisov. Din acest punct de vedere scrutinul prezidențial este privit drept un vot popular de încredere pentru ex-generalul de poliție acuzat de autoritarism atât de opoziția de stângă cât și de cea de dreaptă. Borisov și-a retras promisiunea de a demisiona dacă Țaceva nu va avea cel mai bun rezultat la primul tur.
La suprafață, lupta se duce între rusofilii de căteva nuanțe diferite și de rusofobi, mai transmite Europa Liberă. Situația însă este cu totul altă față de cea din Republica Moldova. Nici partidele cu cele mai puternice sentimente pro-Putin, precum „Ataka”, nu se pronunță pentru părăsirea Alianței Nord Atlantice sau a Uniunii Europene. Socialiștii și naționaliștii moderați doresc nu apropierea de spațiul euroasiatic ci o politică externă gen Victor Orban cu respectarea mai pronunțată a interesului economic național. Ei critică renunțarea la proiectele energetice comune cu Rusia precum CAE Belene și gazoductul „South Stream”, proiecte preluate de Turcia, care nu poate fi acuzată de lipsa de solidaritate în cadrul NATO sau de sentimente pro-Putin.
Concomitent cu alegerile prezidențiale va avea loc un referendum despre votul uninominal, votul obligatoriu și reducerea de peste zece ori a subvențiilor pentru partide. Cu exepția partidului ABV al ex-președintelui Gheorghi Părvanov, mai toate formațiunile mari rămân pasive în privința referendumului sau chiar își îndeamnă simpatizanții să voteze cu NU.
Recomandările noastre
