Premiere remarcabile la Centrul de Terapii Genice şi Celulare în tratamentul cancerului din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență ,,Pius Brînzeu” Timișoara. Înainte de finele anului, medicii de aici fac bilanțul și ies pe plus. Pentru prima dată în lume, specialiștii timișoreni au descoperit că alergia la ambrozie se transmite de la mamă la făt, intrauternin. În premieră națională, medicii au tipărit / copiat 3D tumori maligne, pe care pot studia cancerul, pentru a găsi noi tratamente.

În cel de-al doilea an de funcționare a centrului, OncoGen a demarat mai multe proiecte de cercetare cu finanţare europeană şi naţională. Sunt în derulare două proiecte din fonduri europene, în valoare de 4 milioane de euro, care vizează dezvoltarea de imunoterapii personalizate.

”În cadrul proiectului dedicat imunoterapiilor în cancer (CAR NK) s-a realizat, în premieră naţională, modelul experimental de tiparire 3D a tumorilor maligne şi implantarea acestora la şoareci modificaţi genetic. Acest model permite evaluarea eficienţei imunoterapiei personalizate cu celule natural killer, în perspectiva aplicării acestei terapii la om. Totodată s-a finalizat designul şi s-au derulat primele experimente de manipulare genetică a celulelor natural killer care pot recunoaşte şi distruge specific anumite tumori. În cadrul acestui proiect, 4 cercetători din grupul de lucru au fost în centrele partenere din Germania pentru validarea metodelor”, arată Andreea Borboros, purtătoarea de cuvânt a Spitalului Județean Timișoara. De asemenea, s-au validat metodele de producere de ţesuturi (cartilaj şi menisc) şi vase, cu potenţial de aplicare în medicina regenerativă.

Descoperire epocală: alergia transmisă de la mama la făt

Una din marile realizări ale specialiștilor de la OncoGen este descoperirea faptului că alergiile se pot transmite de la mamă la făt. Caz concret: alergia la ambrozie. ”În cadrul proiectului dedicat dezvoltării imunoterapiei specifice pentru pacienţii alergici la ambrozia (INSPIRED) s-a realizat în premieră naţională producţia de alergene recombinate din polenul de ambrozia prin metode de inginerie genetică. În prezent, în centrul OncoGen sunt stocate primele 3 din cele 11 alergene cu impact în generarea reacţiei alergice la ambrozia”, mai arată Borboros. Validarea metodelor s-a realizat la centrul de cercetare partener din cadrul AKH Viena, de către trei cercetători din grupul de lucru al proiectului.

”În general pacienții cu alergii la ambrozie ajungeau la medic după patru – cinci sezoane (ani) de expunere la polenul acestei plante. Bunăoară, până acum  nu aveam în tratament copii mai mici de 4 -5 ani. În ultima perioadă a crescut foarte mult numărul copiilor de 2 – 3 ani care prezintă forme severe de alergie la polenul acestei plante, ceea ce poate însemna că sensibilizarea lor s-a realizat în perioada intrauterină”, a declarant, toamna aceasta pentru EVZ prof. Dr.Virgil Păunescu, coordonatorul Centrului de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului (OncoGen) din Timișoara.

Studiu pilot privind riscul de cancer în familiile cu bolnavi

Tot în acest an a fost câștigat şi semnat proiectul strategic ROSECAN, un proiect strategic transfrontalier România-Serbia în valoare de 12 milioane de euro, care urmăreşte să ofere acces la servicii moderne şi eficiente de îngrijire medicală pentru toţi pacienţii oncologici din regiune, încurajând colaborarea dintre instituţiile medicale şi factorii de decizie din cele două ţări. Principala sarcină a Centrului OncoGen este de a dezvolta un program computerizat înalt performant dedicat diagnosticului personalizat în cancer, bazat pe secvenţializare genică.

Nu în ultimul rând, OncoGen a iniţiat primul studiu pilot de testare a riscului de cancer prin depistarea mutaţiilor genetice la persoanele cu risc familial.

Misiunea centrului OncoGen este dezvoltarea de metode avansate de diagnostic şi tratament în cancer şi boli cronice cu incidenţă crescută (cu focus pe bolile alergice) precum şi dezvoltarea de terapii avansate în contextul medicinei regenerative, în paralel cu susţinerea de programe educaţionale şi parteneriate cu mediul academic şi cel industrial, pentru ca cercetarea medicală românească să devină competitivă la nivel internaţional şi să contribuie la dezvoltarea economică.