N-au trecut mai mult de trei luni de când EVZ relata că apariția unui incinerator de gunoaie în București ar putea reprezenta crucea multor locuitori, fie ei chiar și copii. Mențiunea a fost făcută de jurnaliști în contextul scandalului celor trei gropi de gunoi care deservesc București-Ilfov versus Municipalitatea. Consiliul General (CGMB) a ridicat autorizațiile de funcționare a două dintre ele, iar uneia i s-a prelungit autorizația pentru încă un an. Se ridica problema: „Ok, dar unde ducem gunoiul?”, iar CGMB nu oferea răspunsuri clare. De fapt, ascunși în spatele unor argumente precum „Așa cere Uniunea Europeană”, mai marii din Administrație se pregătesc să îmbolnăvească orașul de cancer! Specialiștii de la Jaspers, o entitate care „ajută orașele să absoarbă fonduri europene” și care „oferă asistență gratuită autorităților locale”- conform site-ul lor, au analizat așezarea Capitalei și au trimis către Consiliu un „bun de construit” pe un teren din București. Un punct roșu plasat pe harta Sectorului 4, unde se dorește construirea unei stații de distrugere a deșeurilor municipale. Zis și Incinerator. Mai rău, acest proiect s-a dorit a fi implementat fără știința cetățenilor, a celor pe care i-ar fi condamnat să respire toxine zi de zi și, conform studiilor de specialitate, să se îmbolnăvească de cancer pulmonar, hepatic sau alte forme și - înfi orător, dar susținut de statistici - să-și vadă copiii măcinați de boală! Dedesubturile acestui masterplan sunt tulburătoare.
Uniunea Europeană amendează fiecare Sector din Capitală cu câte 5 milioan de euro anual pentru că „refuză” să-și sorteze corect deșeurile.
Pe de altă parte, Municipalitatea care are în subordine cele trei gropi de gunoi care deservesc metropola a revocat dreptul de activitate pentru două dintre ele. De un an de zile nu se găsește o soluție optimă pentru depozitarea resturilor menajere, cu atât mai puțin pentru selectarea lor în funcție de material: sticlă, plastic, hârtie, gunoi umed sau uscat.
Conform normelor europene, Capitala României ar trebui să aibă un incinerator, așa cum se regăsește la Viena, Austira sau la Dusseldorf, Germania. Din selectarea deșeului și arderea celui care se încadrează la categoria „uscat” se generează energie și căldură pentru oraș.
Un vis ecologic, practic, în care gunoiul devine energie, iar costurile pentru utilități sunt reduse.
Doar că analiza CGMB nu a conținut și factorii care ar putea și cu siguranță vor transforma acest vis într-un coșmar.
Conform studiilor UE, România este țara cu cea mai mică rată de producție a deșeului menajer pe cap de locuitor și, totodată, gunoiul nostru este în proporție de 80% de tip umed. Mai mult, locurile unde s-au amplasat aceste stații de ardere au stârnit valuri de proteste și de avertizări din partea oamenilor de știință, care au ajuns la concluzia că toxicitatea emanată îmbolnăvește grav populația.
Într-o Capitală deja poluată peste măsură, mai vine și Incineratorul
Aflat pe locul 7 a celor mai poluate Capitale ale lumii, întrun studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Bucureștiul se pregătește să interzică accesul mașinilor cu Euro 1 și 2 în centrul orașului, dar la câțiva kilometri de punctul zero va răsări un arzător imens de gunoaie. Locul ales de Consiliu, în urma recomandărilor Jaspers, este situat lângă Centrala de Energie (CET) Progresu din Sectorul 4, administrat de primarul Daniel Băluță. Un loc unde există spațiu pentru construcție, însă în imediata vecinătate se află locuințe și chiar unități școlare. Totodată, conform oamenilor de știință, o locuință aflată chiar și la un kilometru distanță este în bătaia directă a noxelor precum arsenic, beriliu, nichel, mercur, bifenilii policlorurați și alte nenorociri cauzatoare de boli grave precum cancere și leucemii.
Studii medicale, ignorate de UE
„Expunerea la substanțele produse de incineratoarele de gunoi și efectele sale asupra sănătății”, se numește studiul realizat în 2004 de Institutul de Fiziologie, Unitatea de Epidemiologie din cadrul Consiliului Național din Posa, Italia, în colaborare cu Observatorul Epidemiologic al Agenției Regionale din Florența, Italia. Acesta a fost urmat de o serie de multe alte studii care au confirmat descoperirile specialiștilor italieni. În lucrare se emit rezultate înfiorătoare: „Multe dintre chimicalele emise de aceste incineratoare sunt recunoscute ca fiind persistente, bioacumulative, cancerigene și cu potențial devastator pentru sistemul endocrinologic. Se dau și exemple: „Laptele vacilor crescute în ferme din apropierea incineratoarelor conțin niveluri foarte crescute ale dioxidului de carbon, peste limita admisă.
Prin acest exemplu se evidențiază faptul că cei care locuiesc în apropierea stațiilor se pot contamina pe calea aerului, dar și a hranei – a legumelor sau a produselor de origine animală care au fost obținute de la producători aflați în vecinătate – ele fiind contaminate și pe calea solului”.
Studiul susține că incidența cancerelor de stomac, de ficat și de plămâni a crescut semnificativ pe o rază de 3-8 kilometri de la locul amplasării unor incineratoare de gunoi. Evident, pentru ca acest studiu să fie acceptat spre mediatizare, realizatorii lui au notat:
„Este posibil ca numărul crescut al bolilor maligne să se bazeze pe faptul că oamenii care locuiesc în apropierea unei astfel de unități se adresează mai frecvent medicilor pentru controale regulate”.
O să ajungem să importăm deșeuri?
Irina Breniuc, care reprezinta Asociațiiile „Energy Justice” și „Zero Waste” „Construcția de incineratoare acționează împotriva principiului prevenirii și diminuării producerii de deșeuri. Investițiile realizate de agenți economici privați pentru construcția de incineratoare sunt uriașe, iar autoritățile locale se angajează să livreze o anumită cantitate de deșeuri pentru incinerator, pe o perioadă de circa 30 de ani.
Deci, este foarte clar că incineratoarele acționează împotriva principiului prevenirii și reducerii cantității de deșeuri produse, a declarat Breniuc. Mai mult, deșeul „preferat” este cel din plastic, iar asta ne-ar da cu mulți pași înapoi în lupta cu criza mondială a toxicității sale.
„Pe de altă parte, chiar și cele mai noi tehnologii de ardere a deșeurilor, precum gazeificarea sau arcul de plasmă, au efecte nocive asupra sănătății oamenilor din zona în care funcționează. În țările în care acestea funcționează, s-a constatat sporirea incidenței bolilor oncologice. Acesta este și motivul pentru care Comisia Europeană, deși în trecut a susținut incineratoarele, pe 27 ianuarie 2018, într-o Comunicare către Parlamentul și Consiliul European, către Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor al UE recomanda statelor membre care au capacitate de incinerare să reducă folosirea acesteia, prin introducerea unei taxe pe incinerare și a unei taxe și mai mari pentru depozitarea la groapa de gunoi”, a mai spus Irina Breniuc.
Primarul Băluță cheamă locuitorii din Sectorul 4 la Referendum!
Experții care au socotit locul unde se va implementa Stația, care să deservească Bucureștiul, dar și Ilfov, au pus pe masa Consiliului General trei puncte, din trei sectoare: 1, 3 și 4.
Cumva, au decis că pe tarlaua lui Daniel Băluță, medic stomatolog de meserie, amplasarea ar fi optimă. Demararea proiectului nu a venit, categoric, într-o manieră consultativă, ci una pe calea ordinului.
Astfel că primarul a reacționat în interesul cetățeanului, dar și în limita legii: A solicitat CGMB referendum pe această temă.
„Doriți cancer sau nu?” ar putea fi o întrebare legitimă, deși Primarul General Gabriela Firea a negat permanent efectele expuse în fața ei chiar și de către Ministerul Sănătății: „Nu este vorba, aşa cum s-a spus, despre un incinerator care va dăuna vieţii oamenilor şi mediului, ci despre o staţie de eficienta energetică, aşa cum există deja în principalele Capitale europene şi care sub nicio formă nu poluează”, a spus edilul, însă un alt tip de stație de ardere a deșeurilor și transformare a acestora în energie nu există.
„Dincolo de poziția firească a consilierilor locali, a consilierilor generali sau a primarilor din Capitală, singurii care pot să decidă sunt cetățenii”, a declarat, întrun mod surprinzător de corect, primarul Băluță. „Da, trebuie să punem în aplicare directivele europene în privința managementului deșeurilor. Da, municipalitatea trebuie să caute soluții tehnice pentru a gestiona în mod corect acest aspect deosebit de important pentru sănătatea familiilor noastre. Da, investițiile în acest domeniu sunt obligatorii! Dincolo de toate acestea însă, oamenii sunt cei care trebuie să decidă în cunoștință de cauză ce este bine pentru ei. De aceea, în cursul lunii septembrie, voi începe procedurile pentru declanșarea unui referendum local în urma căruia comunitatea noastră să decidă în privința amenajării în Sectorul 4 a stației de distrugere a deșeurilor ce nu pot fi valorificate.
De asemenea, voi solicita Consiliului Județean Ilfov să declanșeze același fel de procedură și în localitățile învecinate cu Sectorul 4: Jilava, Berceni și Popești Leordeni, pentru că orice se întâmplă la noi, este important și pentru ei”, a anunțat primarul Sectorului 4. Crearea unui Referendum la nivel sectorial ar fi o premieră istorică în Administrație.
Pneumologul Florin Mihălțan: „Cei mai expuşi vor fi bolnavii cronici obstructivi, copiii şi bătrânii!”
Medicul pneumolog Florin Mihălţan, fost preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie, enumeră multiplele riscuri pe care acest mic Cernobîl le poate avea supra unui număr uriaș de locuitori.
„Există riscul de a face mai multe bronşite cronice, emfizem, astm şi exacerbări ale acestor boli. Cei mai expuşi vor fi bolnavii cronici obstructivi, copiii şi bătrânii. Acest incinerator ar fi bine să nu fie în oraş pentru că se amestecă cu alte tipuri de particule poluate, diferite pulberi de la coşurile fabricilor, de la termocentrale. Acestea, inhalate, dau la nivelul arborelui bronşic, întâi iritaţie, apoi inflamaţie şi hipersecreţie. Crează tuse şi expectoraţii.
Totul depinde de performanţele tehnice ale incineratorului şi de zilele care sunt mai poluate. Dacă fuzionează cu alţi poluanţi, sigur că nivelul de expunere va fi mai mare.”, a declarat pentru G4Media medicul pneumolog Florin Mihălţan, fost preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie.
Top argumente care demonstrează ineficiența stație
- Toate incineratoarele sunt, de fapt, o pierdere de energie. Din cauza faptului că resturile menajere sunt de o calitate calorică slabă, energia produsă de acesta este foarte mică. Dacă s-ar recicla și reutiliza gunoaiele, acestea ar aduce resurse mult mai avantajoase.
- Arderea deșeurilor contribuie la schimbările climei.
- Poluarea produsă afectează atât mediul înconjurător, cât și omul. Mercur, dioxină, plumb și alte substanțe dăunătoare sunt emanate în atmosferă. Astfel, un incinerator poate fi comparat cu o mică centrală nucleară – având în vedere efectele pe care le are asupra sănătății.
- Un incinerator emite mai mult dioxide de carbon (CO2) decât o centrală care funcționează pe combustie cu cărbuni.
- Energia produsă de incineratoare nu este ciclică. Hârtia și metalele provin din resursele fine naturale și, deci, sunt distruse. Iar arderea plasticului și a cauciucului necesită crearea unor resurse de combatere a efectelor produse de acest proces.
„Incineratoarele produc emisii extrem de toxice inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora precum dioxine clorinate și bromate, furani, eteri bifenili policlorurați (PCB) și polibrominati, naftalină policlorurată (PCN). O mare parte dintre aceste toxine permanente și persistente sunt emise sub formă de nanoparticule. Dioxina este cea mai periculoasă”, susține Paul Connett, profesor emerit, Universitatea Saint Lawrence și director executiv American Environmental Health Studies Project (AEHSP)