Viceprimarul Michaela Tomniţa Florescu a dezvăluit vineri ce le pregătește primăria condusă de Gabriela Firea dezvoltatorilor imobiliri, în principal, dar și celorlalți bucureșteni care vor să construiască prin Planul Urbanistic General revizuit al Capitalei ce va fi gata în 2018.
"Vreau să vă asigur din partea Primăriei Generale că master planul Bucureştiului, Planul Urbanistic General, va fi gata în 2018. Este o abordare nouă, un PUG dinamic, adică acţionează şi reacţionează în funcţie de stimuli, dar în acelaşi timp reglementează", a precizat adjuncat Gabrielei Firea, potrivit Agerpres, în cadrul forumului "Piaţa imobiliară. Perspective pentru România în 2018", organizat în cadrul Salonului Imobiliar Bucureşti.
Florescu, viceprimar în PMB condusă de Firea, a afirmat că în mari oraşe europene proiectele imobiliare trebuie să ţină cont şi de nevoile sociale, astfel încât dezideratul unei vieţii urbane de calitate să poată fi implementat.
"De pildă, în Madrid, Barcelona şi, de curând, în Bulgaria s-a adoptat o lege potrivit căreia în cadrul oricărei dezvoltări urbanistice teritoriale 30% din teritoriu revine municipalităţii, care face reţele, drumuri şi tot ceea ce trebuie. În plus 5-10% din cantitatea unităţilor de locuit sunt date primăriei, date în sensul că primăria le cumpără la un preţ modic, pentru nevoi sociale. Sigur, e complicat de discutat, dar aşa funcţionează capitalele, pentru că e vorba de o sistematizare urbană, de nişte echipamente urbane. Deci nu se mai poate ca pe un teritoriu să facem numai locuinţe, să socotim numai metri pătraţi şi maşini şi să nu ne gândim că există şi copii, există o infrastructură, o reţea sanitară, o reţea educaţională şi o reţea culturală", a exemplificat Tomniţa Florescu, arhitect şi profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu".
Potrivit viceprimarului, cadrul urban, care este compus atât din viaţa urbană, cât şi din spaţiul fizic, ar trebui privit în noi parametri.
"Deschid această discuţie pentru că, în ultimul an, în Primărie, în Comisia tehnică de arhitectură şi urbanism, am văzut nenumărate proiecte pe care le consider precare şi asta vine, probabil, şi din situaţia financiară, dar şi din calitatea actului arhitectural. Smart city de fapt înseamnă nu o serie de mici device-uri pe care să le acţionăm. Smart city înseamnă să poţi să oferi o calitate a mediului urban, un confort urban. Or, confortul urban, în afară de calităţile fizice, le implică şi pe cele psiho-fiziologice", a subliniat Florescu