Parlamentul Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia-Herzegovina, a cerut aseară dreptul la independenţă.

Rezoluţia privind dreptul la independenţă a fost adoptată de deputaţii sârbi bosniaci cu o majoritate de voturi, iar autorităţile de la Banja Luka doresc să organizeze un referendum pe această temă.

"Dacă un număr semnificativ de membri ONU, în special dintre statele Uniunii Europene recunosc independenţa Kosovo, Adunarea (Republicii Sârbe) consideră că e vorba de un precedent în recunoaşterea dreptului la autodeterminare, inclusiv dreptul la secesiune", afirmă textul rezoluţiei.

"Recunoaşterea Kosovo de către un număr mare de membri ONU ar reprezenta confirmarea unor noi drepturi şi principii", a declarat premierul sârb bosniac Milorad Dodik.

De cealaltă parte, oficialii Uniunii Europene, citaţi de presa internaţională, susţin că integritatea teritorială a Bosniei-Herzegovina nu poate fi pusă la îndoială.

"Unii indivizi iresponsabili vor încerca să arate în mod artificial asemănări între Bosnia şi Kosovo. Astfel de cerinţe vor fi respinse cu fermitate", au declarat, în replică, autorităţile responsabile cu menţinerea păcii în regiunea Bosnia-Herzegovina.

La sfârşitul războiului interetnic dintre anii 1992 şi 1995, Bosnia-Herzegovina a fost formată din Republica Sârbă şi Federaţia Croato-Musulmană. Cele două entităţi au instituţii de stat proprii, iar autorităţile federale de la Sarajevo sunt considerate, foarte fragile.

Efectul domino

Regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud vor cere astăzi recunoaşterea formală a independenţei, în cadrul unui summit informal al Comunităţii Statelor Independente, care are loc la Moscova.

"Suntem convinşi că trebuie găsită o abordare universală pentru toate conflictele de acest fel. Iar dacă cineva consideră că Abhazia, Oseţia de Sud sau Transnistria vor renunţa la idealul independenţei, după recunoaşterea independenţei Kosovo, se înşeală amarnic",a declarat Sergei Bagapsh, preşedintele Abhaziei, citat de Radio Europa Liberă.

Presa moscovită apreciază că liderii de la Kremlin vor fi puşi într-o situaţie diplomatică delicată.

Liderul abhaz a lăsat să se înţeleagă deja că, atunci când va fi nevoie, statele prietene vor recunoaşte independenţa ţării sale. Abhazia şi Osetia de Sud şi-au declarat unilateral independenţa în 1992, iar apoi au intrat în conflict cu Georgia, război care a fost marcat de atrocităţi şi acte de purificare etnică, precum masacrul de la Suhumi.