Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva a decis ca începând cu data de 23 iunie 2016, în spațiul de la intrarea în Palatul Magna Curia să fie amplasată, într-o vitrină special amenajată, replica parțială a matriței de bronz de la Sarmizegetusa Regia, celebra piesă descoperită întâmplător în luna iunie a anului 2013.
Toată suprafața matriței este plină de animale, reale și fabuloase: leu, tigru, leopard, urs, mistreţ, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure, elefant, rinocer, hipopotam şi animale fantastice.
Prin expunerea acestei replici, muzeul dorește să ofere publicului un prim contact cu piesa în discuție, precum și posibilitatea de a realiza fotografii sau filmări în acest cadru, ținând cont de faptul că măsurile de securitate din cadrul expoziției tematice „Matrița de bronz de la Sarmizegetusa” nu permit asemenea activități.
Replica parțială a matriței din bronz de la Sarmizegetusa Regia a fost realizată în primăvara anului 2015, cu ocazia organizării expoziției tematice menționate.
Pentru a nu lăsa loc de confuzii cu originalul, replica, realizată de dr. Marius Barbu, arheolog în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, în colaborare cu Paul Cheptea, conferențiar universitar doctor la Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, a fost confecționată de asemenea din bronz și are o formă de prismă patrulateră, redând pe laturile ei patru dintre cele opt fețe ale artefactului antic.
Cu ajutorul acestei replici s-au putut experimenta diferite tehnici de lucru, care să redea o imagine cât mai apropiată de ceea ce se putea realiza cu ajutorul obiectului antic.
Dar ce este această matriță, cine și la ce o folosea? Povestea o aflăm de la specialiștii Muzeului din Deva care, ne-au pus la dispoziție imagini și cu piesa originală. Este o poveste fabuloasă, precum reprezentările animalelor de pe matriță.
Matriţa din bronz de la Sarmizegetusa Regia
În patrimoniul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva se află o parte dintre artefactele descoperite în zona Cetăţilor Dacice din Munţii Şureanu, iar între aceste obiecte un loc deosebit îl ocupă matriţa descoperită în 2013 la Sarmizegetusa Regia, capitala politică, religioasă şi economică a Regatului Dac.
Matriţa a fost realizată din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. Este o piesă masivă, cu opt feţe, dintre care două au formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare. Lungimile laturilor feţelor hexagonale diferă puţin, încadrându-se între 8,8 şi 9,35 cm, iar grosimea obiectului variază între 4,8 şi 5,05 cm. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio). Piesa a fost descoperită într-o stare bună de conservare, iar pe suprafaţa ei s-au observat urme de utilizare. Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi (în special lemn, dar şi corn sau cupru). Cu o astfel de matriţă se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete şi mobilier, elemente ale unor bijuterii etc.
În antichitate, o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întreg spaţiul era utilizat. Reprezentările de pe matriţă şi dimensiunile lor corespundeau probabil gusturilor şi preferinţelor clienţilor, pentru că un orfevrar avea în vedere siguranţa unei „pieţe de desfacere” pentru obiectele rezultate.
Bestiarul, real şi fabulos, reprezentat pe piesă este bogat şi divers. O enumerare a animalelor redate pe matriţă poate fi relevantă - animale reale: feline mari (leu, tigru, leopard), urs, mistreţ, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure, elefant, rinocer, hipopotam şi animale fantastice: grifoni (Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup). Unele dintre aceste animale se regăsesc frecvent în reprezentările antichităţii, pe spaţii largi, altele sunt mai rare şi pot da indicii privind datarea piesei. Tema scenelor prezente pe matriță (lupta dintre animale) este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste.
Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate două stiluri decorative distincte: cel mediteraneean, elenistico-roman şi unul inspirat din tradiţiile din lumea nord-pontică.
Informaţiile oferite de cercetările arheologice și unele detalii iconografice de pe piesă indică faptul că aceasta a fost realizată şi utilizată în sec. I d. Hr. (poate a doua jumătate a acestuia) și la începutul secolului II d. Hr. Prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. (Text: Cristina Bodo; fotografii: Daniel I. Iancu).