Povestea trupei Romano ButiQ: s-au lăsat de manele, cântă balkan-rock

„MÂNDRU CĂ SUNT ROM”. Opt bărbaţi urcă pe scena de la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti. Fiecare la instrumentul lui. Zeci de ochi îi privesc din sală. Este al doilea concert al trupei Romano ButiQ şi membrii ei sunt foarte emoţionaţi. N-au experienţa Metallica – trupă pe care o admiră şi o ascultă – şi nici nu mai sunt la prima tinereţe.

Membrii trupei Romano ButiQ sunt lăutari de când se ştiu, aşa cum îi prezintă cei de la organizaţia KCMC care a şi contribuit la înfiinţarea trupei. Şi deşi nu se află pentru prima dată pe scenă, acum, de când „au renunţat la manele” – cum sună refrenul unei piese care poate fi laitmotivul trupei – dorinţa de autodepăşire e mare. Vor să cânte bine, mai ales că au promis „voie bună” publicului foarte eclectic la o privire rapidă. Cum s-a născut Romano ButiQ Florin Ion, actualul basist al trupei, lucra la un depozit în Bucureşti. Întâmplarea a făcut ca unul dintre membrii KCMC să îi propună ideea de a înfiinţa o trupă de balkan-rock, ca parte a programului organizaţiei de revitalizare a meşteşugurilor tradiţionale rome, promovate printr-un proiect cu un nume similar cu al trupei. Florin s-a pus pe treabă şi timp de o lună şi jumătate a ascultat tot felul de muzici. Apoi, alături de Daniel Mărgean, „tobarul” trupei - cum îşi spune -, i-a recrutat pe restul membrilor Romano ButiQ. Cei mai mulţi au studii muzicale.  Aurelian Ciuraru, cel care cântă la trompetă a terminat Liceul Dinu Lipatti, Lucian Miron de la trombon a terminat Liceul George Enescu şi acum este student la Conservator. Şi cel de la clape, adică Traian Fieraru, a terminat Liceul George Enescu, iar basistul a urmat Şcoala Populară de Arte. Spre deosebire de ei, toboşarul, chitaristul şi vocalul au învăţat muzica pe maidan, singurul sprijin de-a lungul anilor fiind talentul înnăscut.  „Bat toba de la şase ani când nici nu ajungeam bine la pedală”, povesteşte „tobarul” Daniel. Cel care l-a încurajat mereu să continue, să devină mai bun, a fost tatăl său.  Pentru Daniel, muzica înseamnă „fantezie şi pasiune”.  Ca să fie în formă, cu simţurile ascuţite, ascultă multă muzică, mai ales reggae.  „Nu poţi să zici că ai o trupă şi faci muzică şi gata, muzica nu se termină niciodată”, explică acesta.   „Aşteptările publicului sunt mereu mari”, completează Florin, cel care este şi liderul trupei. „Trebuie să fii mereu acolo, să dai ce este mai bun, să fii în formă şi îi faci pe oameni să plece fericiţi de la concert”. Melodii cu mesaje antirasiste Printre primele melodii cu care  s-au promovat cei de la Romano ButiQ a fost una al cărei mesaj era „Eu sunt rom/Ţigan de mă numeşti/Ai să mă jigneşti”, cu care au făcut un tur al redacţiilor ziarelor centrale, la finalul anului trecut. Cei opt cântă în limba romani, ceea ce a fost  o provocare pentru că majoritatea membrilor nu cunoşteau limba. Printre altele, formaţia îşi propune să promoveze şi valorile rome autentice. Stilul de muzică ce i-au reunit – balkan-rock – aduce de fapt cu ceea ce cântă trupe mai consacrate ca Gogol Bordello. „Până la Romano ButiQ, aceştia au interpretat muzică din folclorul românesc, au cântat muzică lăutărească, mai nouă sau mai veche, au fost angrenaţi în fanfare, iar unii dintre ei au cântat şi manele”, explică reprezentanţii KCMC. „Cu toţii au fost deschişi şi au văzut acest proiect  ca pe o provocare pentru carierele lor muzicale şi ca pe o şansă de ieşire din anonimat. Toboşarul, chitaristul şi basistul au fost cu atât mai încântaţi de acest nou stil muzical care pune mult mai bine în valoare instrumentele pe care ei le stăpânesc foarte bine”, mai spun aceştia. Trupa Romano ButiQ a participat la preselecţia pentru Eurovision, deşi avea loc la scurt timp după crearea formaţiei. S-a plasat pe locul 23 din 84. <iframe frameborder="0" src="http://www.youtube.com/embed/HGH1IaYhwXM" title="YouTube video player" height="340" width="560"></iframe> Caravana romilor prin ţară Atelierul itinerant Romano ButiQ va porni începând cu luna aprilie într- un tur al ţării cu opriri în Iaşi, Constanţa, Bucureşti, Craiova şi Cluj-Napoca. Obiectivul proiectului este dezvoltarea şi profesionalizarea comunităţilor cu meseriaşi din zonă. Atelierul va servi ca spaţiu de expunere a meseriilor, a meseriaşilor, dar şi a produselor muncii lor. În plus, publicul va putea participa la sesiuni de ucenicie pentru a privi şi înţelege îndeaproape aceste meserii. „Oamenii când aud de romi meşteşugari, îi admiră, nu mai au prejudecăţi. Dacă există acest lucru este de bine, vrem să îl exploatăm în folosul lor şi să scoatem la iveală talentul lor”, susţin reprezentanţii KCMC. Prin acest proiect, finanţat din fonduri europene, va fi creată o reţea socială la nivel naţional alcătuită din meseriaşi tradiţionali ce va avea ca scop cooperarea, schimbul de informaţii şi plasarea produselor. Pe lângă aceasta, se vor crea 30 de reţele de consultare şi consiliere în scopul identificării soluţiilor la problemele locate legate de profesarea meseriilor tradiţionale prin promovarea principiilor de ajutor reciproc ca formă de sustenabilitate socială şi economică. Unele dintre aceste reţele vor deveni uniuni profesionale de genul breslelor şi vor dezvolta structuri-umbrelă ce vor prelua gestiunea problemelor comunităţii în vederea unei reprezentativităţi sporite, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, pentru apărarea intereselor legitime ale comunităţii şi promovarea valorilor, bunelor practici şi solidaritaţii între membrii comunităţilor prin oferirea de consiliere juridică. În plus, proiectul îşi propune  ca la final să creeze 500 de locuri de muncă în structurile economiei sociale. EVZ prezintă poveştile unor reprezentanţi ai etniei care nu s-au lăsat descurajaţi, au muncit dublu şi au demonstrat că se poate construi un drum care să lege sărăcia din şatră cu unele dintre cele mai nobile profesii.

  • Nomadul de tip nou a dat căruţa pe maşină şi avion
  • "Ce bine înveţi, nici nu zici că eşti ţigancă!"
  • Patrick Dulgheru, încătuşat în Irlanda, doctor în Belgia
  • Soarta oficială a romilor, sâmbure de scandal
  • Ieri se ruga să fie româncă, azi e mândră că e romă
  • "Un rom care a trăit în Franţa nu se compară cu unul român"

COMENTARIILE VOR FI MODERATE!