De-a lungul istoriei fotbalului, jucătorii de culoare s-au remarcat negreșit. Dacă ne uităm puțin în trecut, exemple sunt cu carul, și vor mai urma. Dar cine este primul negru care a făcut pasul către o carieră la nivel internațional?
Primul fotbalist internațional de culoare ar fi Andrew Watson (foto centru). În urmă cu 137 de ani, acesta a plecat din Guyana Britanică (astăzi, Guyana) și a ajuns să evoleze în naționala Scoției. Andrew s-a născut înainte ca Asociația de fotbal engleză sau scoțiană să fie fondate, și chiar în Georgetown (capitala Guyanei). Deși data exactă a nașterii sale este incertă, ceea ce se știe este că a apărut pe lume în jurul anului 1857, într-o plantație de trestie de zahăr, din tată scoțian, Peter Miller Watson, și o localnică pe nume Anna Rose. Băiatul a plecat alături de tatăl său din Caraibe, la o vârstă fragedă, și au ajuns în Guildford, Anglia. Acolo, Andrew și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la internat.
Tatăl său a murit în 1869, dar a lăsat o moștenire mare, ceea ce i-a permis lui Watson să-și termine școala și să se înscrie la Universitatea Glasgow în 1875. Acolo, a studiat matematica, filozofia naturală și inginerie civilă, dar a plecat înainte să urmeze o carieră de inginer, pentru a deveni partener într-o afacere cu depozite. În 1877, s-a căsătorit cu Jessie Nimmo Armour, fiica unui fabricant de dulapuri. Aceștia au făcut și doi copii, un băiat și o fată. Watson s-a mutat la Londra împreună cu familia în vara anului 1882 din motive de muncă. Însă, în toamna aceluiași an, soția lui Watson a murit, iar el și cu copiii s-au întors la Glasgow pentru a locui cu bunicii.
Pasul de la amator, la profesionist
În Scoția s-a recăsătorit, de această dată cu Eliza Kate Tyler, fiica unui comerciant din India de Est. Evenimentul a avut loc în 1887. Mai târziu, în acel an, s-a mutat la Liverpool, unde a lucrat pe nave și a susținut examene pentru a se califica ca inginer marin. Watson și Eliza Tyler au avut împreună doi copii, un băiat și o fată.
Era activ și din punct de vedere sportiv. A jucat mai mereu rugby la internatul din Anglia, dar s-a simțit atras de fotbal odată cu revenirea sa în Glasgow. Juca la nivel de amator la echipa Maxwell, pe post de fundaș, și era foarte bun pe poziția sa. Apoi, s-a transferat la formația Parkgrove, iar evoluțiile sale de acolo le-au atras atenția celor de la Queen's Park, cea mai veche echipă scoțiană, fondată în anul 1867. A făcut marele pas către Queen's Park în aprilie 1880, și, totodată, în fotbalul profesionist. A reușit, într-o bună zi, să joace chiar și pentru naționala Scoției, între anii 1881 și 1882.
Cu Watson căpitan, Scoția nu a stat la discuții cu Anglia
Pe 12 martie 1881, Andrew și-a făcut debutul în naționala Scoției și a devenit, astfel, primul jucător negru care a jucat un meci internațional - și a fost chiar căpitanul Scoției în acea zi, într-o partidă cu Anglia, la Londra, unde reprezintativa sa a cules laurii, după un neverosimil 6-1. Două zile mai târziu, Watson și Scoția s-au impus și în fața Țării Galilor, în deplasare, la Wrexham, scor 5-1.
Pe 11 martie 1882, Andrew Watson a bifat ultima sa prezență pentru naționala Scoției și a avut parte din nou de un meci de poveste. Din postura de căpitan, Watson a reușit alături de selecționata să surclaseze încă o dată Anglia, dar cu 5-1. În naționala scoțiană următorul jucător de culoare și-a făcut apariția abia în 1975 - Paul Wilson.
A fost Watson primul jucător internațional de culoare? Sau Arthur Wharton?
După retragerea din reprezentativa Scoției, Watson a mai continuat să joace pe la diverse echipe, până când a pus capăt carierei, în 1890. Numele său se leagă de Queen's Park, echipa alături de care cucerit Cupa Scoției de trei ori, în 1881, 1882 și 1886.
La Queen’s Park, el a fost și secretar al clubului, dar și administrator, primul administrator de culoare din fotbal.
Însă, se crede că primul fotbalist internațional de culoare ar fi fost Arthur Wharton (1889), dar, totodată, se zice că Watson ar fi fost plătit din fotbal înaintea lui Wharton. După ce s-a retras din fotbal, Watson s-a mutat la Londra pentru a locui în permanență cu familia sa, acolo unde a și murit, în 1921. Inițial, se credea că Watson s-a mutat și a murit în Sydney, dar, în 2013, istoricul Andy Mitchell a descoperit adevăratul sfârșit al poveștii lui Andrew, la un an distanță după ce a fost inclus în Hall of Fame-ul fotbalului scoțian.