“În tinerețea lui, puștan fiind, tata a făcut box! La Olimpia! I se spunea Blondu' de pe Văcărești, Contantin Câciu, în buletin! Din ce știu era destul de bun, având o grămadă de medalii câștigate! S-a lăsat de box în '75! Pe atunci, făceai și sport, dar te duceai și la muncă! De ce postez chestia cu boxul?”, își începe Adrian Câciu povestea.

“Păi mi-am adus aminte ce mi-a povestit tata în 1991 despre Fane Spoitoru, cu ocazia unei altercații avute cu oamenii lui Fane la un restaurant (ocazie cu care, Fane și-a făcut apariția că tata făcuse zob vreo trei șmecherași și când l-a văzut pe tata a exclamat cu bucurie: "Costele mâncați-aș p... ta, mai trăiești mă?"). Eu beam pepsi (plăcerea mea de puștan) și după ce a plecat Fane (care nu a făcut decât să le mai tragă câte una la cei trei că au fost bătuți) tata mi-a povestit că, pe vremea când făcea box, îl bătea pe alde Fane de-i suna apa în cap! În nici un meci, Fane nu i-a luat măcar o repriza, iar la antrenamente tata nu făcea sparring cu Fane pentru că era prea slab pentru el... Mi-a mai povestit că l-a scăpat pe Fane din multe buclucuri, așa cum l-a și bubuit pe stradă când Fane s-a luat de coafeza lu' tata (în anii 70-80, gagicile vieții de noapte erau balerine, coafeze sau stuardeze… Tata a murit 1992 din cauza unui cancer la ficat! L-am îngropat la Bellu! Înțeleg ca Fane e tot la Bellu!”, își încheie Adrian Câciu povestea pe contul său de facebook

Apoi continuă în exclusivitate pentru Evenimentul Zilei:

Tata era văr primar cu Coco Anghel...Venit de la Gorj, crescut la orfelinat, ajuns la 14 ani în București... S-a apucat de box și de școala de meserii (ceva lăcătuș mecanic).

Tatei îi plăcea să scrie și să citească...Așa a început să publice în Urzica...

Încet, încet, tot felul de ceaiuri, aventuri, lume boemă, tata a intrat în gașca lui Labiș.

Poetul Labiș era unul dintre cei mai tineri dintre ei și  îmi aduc aminte că tata spunea că Labiș vorbea doar în versuri. După ce Labiș a fost accidentat, pe tata l-au dat afară de Urzica și de la Facultatea de Litere (era în anul trei).

Citatul și securistul

Apoi, în urma unei reclamații, a avut niște probleme cu Securitatea pentru că pe o carte găsită în locuința lui era scris un citat, iar securistul i-a imputat lui tata ca acea frază este scrisă de el și ca uneltește împotriva regimului. Citatul era : "Libertatea este o himeră spânzurată de un drapel!"...

Dupa aia, tata nu a avut voie să mai scrie și s-a reapucat de treabă, adică a ajuns inginer. A lucrat pe parte tehnică la Energoreparații și Pionerul.

Revenind la interlopi... Tata nu i-a privit niciodată cu ochi buni, în sensul că mereu încerca să-i facă să gândească, să muncească, să nu mai fure etc.

Nu s-a bagat cu ei, nu a profitat de relația de rudenie cu Coco Anghel, unul dintre întemeietorii Clanului Sportivilor, din câte am auzit...

A vrut să fie altfel, deși a gustat din plin și din nopțile de la Melody, și fetele de la Inter și balerinele de pe la Athene...

"De ce, mă?"

Singura fază pe care am văzut-o, în afară de aia cu Fane, a fost una în care o namilă i-a dat un pumn lu' tata la un joc de remy de i-a dat lu' taică-miu sângele pe gură. Știu că s-a ridicat de jos, s-a dus spre ăla care rânjea, a zis "de ce mă?" și i-a tras una scurtă în bărbie de a căzut namila instant. Și căzută a rămas.