Știrea privind vizita directorului SRI Eduard Hellvig în Serbia i-a luat prin surprindere pe mulți. Cu atât mai mult cu cât în comunicatul final al întâlnirii cu președintele Aleksandar Vucic se vorbește despre cooperare regională. Despre „cooperarea dintre serviciile de securitate din Serbia și România, care se reflectă în schimburile de informații și lupta comună împotriva terorismului, crimei organizate și a altor riscuri de securitate actuale”.
Președintele Vucic a subliniat aportul serviciilor de securitate din Serbia și România în păstrarea păcii și stabilității în regiune. O nuanță interesantă, ținând cont de faptul că Serbia aspiră să adere la Uniunea Europeană, dar și-a manifestat scepticismul în privința unei aderări la NATO.
Pentru că la acest nivel nu există coincidențe, trebuie să luăm în calcul vizita la București a lui Wess Mitchel. O primă evaluare ne arată că directorul SRI pune instituția să joace un un rol important în regiune. Promovarea modelului occidental sprijinită de Statele Unite pare să se facă de această dată cu sprijinul SRI, într-o mișcare mai mult diplomatică, decât în spiritul tenebros al serviciilor de informații.
Wess Mitchell a venit să spună românilor că trebuie să profite de parcursul bun de până acum. Cred că deloc întâmplător Wess Mitchel a menționat rolul de leadership pe care trebuie să și-l asume România pe mai multe planuri: cel militar, în care rolul pe care-l joacă România în NATO nu mai trebuie evidențiat, în zona de securitate strategică, energie și economie, și lupta anticorupție (în care mi s-a spus că nu trebuie făcuți pași înapoi, fără să se înțeleagă dacă Protocoalele secrete între SRI și justiție, desecretizate de Eduard Hellvig, reprezintă un pas înainte).
Cert este că România reia politica pro-activă în zona Balcanilor de Vest încercând să se reafirme ca un lider regional. Inamicul subînțeles în toată această mișcare vine din Est. Bineînțeles că este vorba despre Rusia.
Așa cum am mai spus în câteva intervenții anterioare, Eduard Hellvig, a avut cel puțin două gesturi de mare curaj și care poartă amprenta gândirii sale occidentale: trecerea în rezervă a generalului Florian Coldea și desecretizarea protocoalelor secrete încheiate în vremea lui Maior-Coldea cu Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Mai puțin știute, vizitele directorului SRI în ultimele luni în Statele Unite ale Americii, dar și în Europa au avut rolul de a reconfirma intenția SRI de a sta cât mai departe de jocurile politice, iar acțiunile sale, precum cele menționate mai sus, au confirmat! Știm deja că serviciile de informații, alături de Armată, au un rol important în conturarea rolului României în parteneriatul strategic cu Statele Unite, SRI fiind un vârf de lance extrem de apreciat în cadrul Clubului de la Berna.
Mesajul este că românii susțin în continuare modelul occidental, rămân o națiune cu sentimente profunde anti-rusești, au o clasă politică care pare determinată să nu joace prea mult această carte. Chiar dacă modelul Ungariei este seducător. Numai că drumul pro-occidental al României trebuie susținut de acțiuni concrete în care economia de piață, concurența reală, să se împletească cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești și curmarea oricăror abuzuri în justiție, întrucât reprezintă o garanție că nu ne întoarcem la epoca în care construiam forme fără fond.
Revenind la vizita la Belgrad a directorului SRI aș putea spune că pentru toate acestea este esențial să arate că SRI, ca cel mai important serviciu de informații al României, este modern, dinamic și stă cât mai departe de luptele politice.
Recomandările noastre
