Sub titlul Studiu de evaluare a relației dintre starea de sănătate a populației și poluarea aerului cu benzen, în municipiul Ploiești și regiunile limitrofe, Insitutul Național de Sănătate Publică a emis zilele acestea un set de documente în care se demonstrează negru pe alb că bombardamentul zilnic cu benzen și alți derivați a depășit demult cotele alarmante, dovadă și statistica înfiorătoare care arată că morbiditatea cauzată de aceste emisii, și-așa uriașă, crește de la an la an

La sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie, cele trei stații de măsurare a calității aerului de pe teritoriul orașului Ploiești, dar și stația amplasată în imediata apropiere, la Brazi, au înregistrat valori extraordinare ale emisiilor de benzen - anunța la începutul acestei luni, mai precis pe 10 noiembrie, Evenimentul zilei.

Despre ce era vorba mai exact? La vremea respectivă ne-a elucidat fizicianul Silviu Gurlui: „Cunosc bine situația de la Ploiești, am și participat acolo la marșuri de protest... Benzenul, în combinație cu alte gaze din atmosferă, intră în categoria compușilor toxici cancerigeni. Mai ales dacă organismele sunt expuse mai mult timp la acest bombardament. 5 micrograme pe metru cub este media anuală admisă, or la Ploiești s-a ajuns, doar în ultima lună, și la 45 micrograme pe metru cub! Vă dați seama ce înseamnă asta? E moarte curată!”

Aerul cald a presat substantele toxice la sol

De remarcat că în prima parte a lunii în curs, la Ploiești s-au înregistrat în jur de 30 de ore aproape consecutive în care media anuală acceptată a emisiilor de benzen, atât în Uniunea Europeană, cât și în România, a fost depășită. Fizicianul Silviu Gurlui a încercat să identifice cauzele științifice ale acestei nenorociri: „E posibil ca din cauza unei inversiuni termice să se fi înregistrat aceste valori foarte mari. Ce se întâmplă? De obicei, cu cât înaintezi mai mult pe verticală, temperatura aerului scade. E firesc. Dar există și fenomene atipice. Eu cred că în această toamnă chiar asta s-a întâmplat, o inversiune termică”.

Adică? Silviu Gurlui și-a continuat teoria: „Aerul cald se strânge sus și presează gazele la sol, adică norii aceia uriași plini de compuși chimici au rămas foarte jos în atmosferă, chiar deasupra Ploieștiului. În acest caz aerul cald de deasupra a acționat și acționează ca un capac, nu mai permite emisiilor să se disperseze în atmosferă. Și-atunci, acizii care se formează pe particulele de apă din atmosferă sunt trași în piept de bieții oameni, care ajung să sufere de fel și fel de afecțiuni grave”.

Ploieștiul, măcinat de leucemie

Explicațiile fizicianului Silviu Gurlui, binevenite, sugerau că depășirea alarmantă a nivelului admis de poluare poate fi privită și înțeleasă (și) ca un „accident meteorlogic”. Măcar să fi fost așa! Dar n-a fost! Alertată de Direcția de Sănătate Publică Prahova încă din 2016, presat de semnalele venite din media, dar și de plângerile și sesizările necontenite ale ploieștenilor, Institutul Național de Sănătate (INS) a dat publicității un studiu ale cărui date sunt devastatoare.

„Morbiditatea prin boli corelată cu expunerea la benzen și compuși derivați, evaluată pe baza Ratei de Incidență (RI)/100.000 de locuitori, în Ploiești și zonele limitrofe, în perioada 2014-2016, prezintă următoarele tendințe: în Ploiești, rata de incidență prin tumori bronho-pulmonare are cea mai mare valoare în anul 2014 și scade foarte puțin în perioada celor trei ani analizați; leucemia are valori mai mari comparativ cu localitățile rurale Brazi și Blejoi”.

Brazi, campioana pe țară a tumorilor maligne

În continuare, studiul relevă faptul că în localitatea Blejoi (lipită de Ploiești) cele mai multe tumori maligne au fost înregistrate în anul 2016, la populația activă, cu vârste cuprinse între 14 și 65 de ani, în timp ce leucemia a atins, în 2015, cea mai mare valoare la persoanele cu vârste peste 65 de ani. Mai mult, localitatea Brazi, acolo unde se găsește o parte din combinatele responsabile de emisiile de benzen, este, potrivit, datelor furnizate de INS campioana tumorilor maligne. Campioana pe țara a tumorilor maligne! Cel puțin așa arată statistica pe anul 2015. În orice caz, în județul Prahova - ne informează mai departe INS - rata de incidență prin leucemie/100.000 locuitori în 2016 a crescut de peste trei ori față de anii precedenți!

Recomandările INS, apă de ploaie

În concluziile studiului, Institutul Național de Sănătate a prezentat și câteva recomandări (aiuritoare!) menite să regleze problema spinoasă a emisiilor de benzen. Cum, în ce fel, cine răspunde, Dumnezeu știe... Iată-le! - Reducerea nivelului de poluare prin identificarea surselor industriale și monitorizarea emisiilor poluanților specifici; - Aplicarea celor mai bune măsuri și tehnologii pentru reducerea poluării aerului și protecția sănătății populației din zone cu poluare specific industrială; - Evaluarea tehnicilor aplicate conform BAT specifice procesului tehnologic industrial de fabricare, transport, depozitare; - Informarea populației asupra calității aerului și a măsurilor de protecție individuală prin creșterea calității aerului din mediul habitual; - În instituțiile de copii - acțiuni de formare și informare pentru un comportament alimentar sănătos, expunerea riscurilor fumatului, consumului de alcool: - Reducerea nivelului de poluare generat de traficul rutier.

Purtați mască de protecție!

În absența avertismentelor pe care în mod normal ar fi trebuit să le emită Direcția de Sănătate Publică Prahova, rețineți următoarea recomandare: „Când aerul devine irespirabil și simțiți că emisiile sunt agresive, purtați mască de protecție! Există măști speciale, pentru fiecare tip de compus chimic. Dar măcar să purtați una dintre ele. De asemenea, când sesizați norul de smog, adăpostiți-vă și evitați suprasolicitarea fizică, alergările, mișcarea în «aer liber»”, a punctat fizicianul Silviu Gurlui.

Institutul Național de Sănătate Publică a (mai) specificat următoarele: „Aprecierea expunerii populației la benzen s-a făcut doar în funcție de valorile concentrațiilor în aerul exterior atmosferic, pe o perioadă de trei ani, fiind o expunere secvențială, nu totală pe 24 de ore. În plus, nu au fost luați în calcul alți factori de risc, precum fumatul și consumul de alcool”.

Potrivit aprecierilor INS, expunerea la benzen la locul de muncă, de exemplu, a fost asociată încă din 2000 cu anemia aplastică și leucemia

85% din populația zonei Ploieștiului consideră, potrivit datelor furnizate de INS, că poluarea aerului este principala cauză a nemulțumirilor privind sănătatea și confortul

Dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, dioxid de azot, amoniac, hexan, pentan și metan - toți acești compuși chimici sunt prezenți simultan în atmosferă ori de câte ori se fac măsurători ale calității aerului la Ploiești

5 micrograme pe metru cub este media anuală admisă a emisiilor cu benzen. În Ploiești, media a atins - în 2017, de exemplu, 6,12 micrograme!

4 stații de măsurarea a calității aerului se găsesc în zona Ploieștiului, trei chiar în oraș și una în apropiere, la Brazi

Într-o singură zi, la stația de monitorizare PH 4, din comuna Brazi, poluarea cu benzen ar fi atins valoarea de 35.41 micrograme pe metru cub. S-a întâmplat luni, 4 noiembrie, în jurul orei 12.00