Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat miercuri drept "improbabil" ca racheta care a lovit Polonia să fi fost trasă din Rusia, o criză ce a întunecat summitul G20 din Indonezia, unde occidentalii şi ţările din Sud caută o aparenţă de unitate faţă de războiul din Ucraina.

Acest incident, care a făcut doi morţi, întăreşte temerile de o escaladare a conflictului împotriva căreia au avertizat liderii celor mai mari 20 de economii mondiale reuniţi - fără Vladimir Putin - de marţi, în Bali.

În vreme ce Polonia, membră a NATO, a vorbit de o rachetă "de fabricaţie rusească" şi Kievul a acuzat Moscova, preşedintele american a temperat lucrurile, estimând că este "improbabil" ca dispozitivul să fi fost tras "din Rusia". Moscova a negat să ar fi autoarea loviturii, ministerul rus al Apărării vorbind despre "o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei".

Racheta a căzut peste satul Przewodow, în sud-estul Poloniei, nu departe de Ucraina, care a fost marţi ţinta unor intense bombardamente ruseşti asupra infrastructurilor, dar de asemenea nu departe de teritoriul belarus, utilizat de armata rusă de la începutul invaziei, pe 23 februarie.

"Ţinând cont de provocări, este logic să abordăm problema cu cea mai mare prudenţă", a susţinut preşedinţia franceză, subliniind că "multe ţări dispun de acelaşi tip de armament" în regiune şi amintind că "riscurile de escaladare sunt importante".

Articolul 5 din tratatul Alianţei atlantice afirmă că dacă un stat membru este victima unui atac armat, celelalte consideră acest act de violenţă ca fiind îndreptat contra tuturor membrilor şi vor lua măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate.

Acord pe o declaraţie comună

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cărui ţară este membră a NATO, a spus că "respectă" dezminţirile ruseşti şi insistă pe afirmaţiile lui Joe Biden privind originea tirului: "Nu ar fi corect să luăm decizii pripite".

Această criză a zguduit cea mai mare întrunire de lideri mondiali de la începutul pandemiei de Covid, în care membrii G20 caută să-şi depăşească divizările faţă de invazia lansată în februarie de unul dintre ei, care a dus la creşterea preţurilor energiei şi produselor alimentare.

Mai multe ţări din Sud, precum China şi India, tăcute miercuri în legătură cu lovitura asupra Poloniei, refuză să condamne Moscova şi preferă să ceară celor două părţi să negocieze.

Succes nesperat la începutul summitului, cei 20 de lideri, inclusiv deci Vladimir Putin, s-au pus de acord în legătură cu un comunicat comun nesperat la începutul reuniunii. Textul, consultat de AFP, recunoaşte repercusiunile negative ale "războiului din Ucraina", condamnat "ferm" de "majoritatea" dintre ei.

Risc de foamete

El califică de asemenea drept "inadmisibilă" orice recurgere la arma nucleară şi cere prelungirea acordului care permite exporturi de cereale ucrainene, care ajunge la termen vineri şi asupra căruia Moscova lasă să planeze îndoiala, în ciuda riscului de foamete evocat de ONU.

Preşedintele rus, a cărui armată acumulează înfrângeri şi se retrage în sudul Ucrainei, este marele absent al reuniunii. El era reprezentat de şeful diplomaţiei, Serghei Lavrov, dar acesta a plecat din Bali marţi seara şi nu era deci acolo pentru a da explicaţii personal miercuri.

În schimb, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urmează să ia cuvântul din nou miercuri în faţa G20, după ce susţinuse în faţa "G19", excluzând Rusia din spusele sale, că "e vremea ca războiul distrugător al Rusiei să se oprească".

Dincolo de lovitura din Polonia, Joe Biden a denunţat bombardarea "barbară" a civililor de către Rusia, la o întâlnire cu prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, care a preluat această caracterizare.

Ambasadorul ucrainean în Indonezia, Vasil Garmianin, a apreciat pentru AFP "foarte simbolic şi semnificativ că în prima zi a summitului asistăm la cel mai rău val de rachete (contra Ucrainei), este un semnal clar pentru G20 şi Indonezia privind felul în care Rusia tratează eforturile de pace", notează france24.com.

Traducerea Rador